Misterele istoriei. Tunelurile secrete ale Bucureştiului

Îţi place? Dă
şi

tunelele-de-sub-Bucuresti-560x304

Bucureştiul este un oraş plin de mistere. Poveşti incredibile cu fantome, istorii demne de filme de Hollywood cu vampiri, persoane cu forţe supranaturale, comori ascunse etc. Una dintre cele mai cunoscute istorii, şi pentru care există dovezi, este cea a reţelei de tuneluri secrete care împânzeşte Capitala.

Un astfel de tunel este cel de sub Grădina Cişmigiu, care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.Intrarea in tunel este in locul numit La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri ridicate de Iogofatul Văcărescu în 1756. Intrarea in tunel este blocată, în prezent, pentru că mare parte din el s-a prăbuşit.

Un alt tunel se află sub Palatul Golescu din apropierea stadionului Giuleşti, construit în anii 1800. Legenda spune că acesta ar fi fost folosit de revoluţionarul Tudor Vladimirescu şi de haiduci.

Tunelul a fost explorat în trecut, cei care l-au parcurs reuşind astfel să ajungă până la malurile Dâmboviţei.

Se spune, totodată, că de la Curtea Domneasca a lui Ţepeş, din Centrul Vechi, pleca un canal care trecea pe sub Hanul lui Manuc dupa care se ramifica in trei directii – unul inspre Universitate, pe lângă Cişmigiu, un altul care ducea sub actuala Casă a Poporului şi al treilea care lega Curtea Domnească de locul în care astăzi este Parcul Tineretului, fosta mlaştina Cocioc.

Tunelurile secrete erau construite cu scopul de a-i ajuta pe boieri să fugă din calea turcilor, să-şi ascundă averile.

Există legende care spun că sub Bucureşti există încă multe comori ascunse, tone de bani din aur, argint, bijuterii şi bunuri de mare valoare pe care boierii au ales să le îngroape de teama năvălitorilor.

În timpul comuniştilor, când s-au construit cartierele de blocuri, multe dintre acestea au fost găsite,  însă descoperirile au fost ţinute secret, pentru a nu-i determina pe oameni să cadă în „febra” aurului şi să se apuce să sape după comori.

Constructia de tuneluri nu s-a oprit nici în timpurile moderne. Inclusiv Ceausescu ar fi dezvoltat o retea de tuneluri strategice, care leaga fostul Comitet Central, actualul Minister de Interne si Casa Poporului.

Sub Palatul Parlamentului s-ar afla, în subteran, şapte etaje, ultimul fiind ocupat de buncărul antiatomic al lui Ceauşescu.

Tunelurile secrete ar avea ramificatii si spre Palatul Cotroceni, Academia Militară, Biserica Kretzulescu, staţia de metrou Izvor şi Magazinul Muzica.

”“În urma unor cercetări ulterioare a reieşit că ramificaţiile subterane au corespondenţă cu circa 80 de obiective din Bucureşti, cum ar fi clădirea ASE, Casa Enescu, Opera Română şi altele. Subliniez, relatările sunt ale unor ofiţeri din cadrul Armatei. Lucru foarte interesant, nimeni nu neagă existenţa acestor căi de navigaţie secrete, dar, când am încercat să le explorăm, nu ni s-a permis”, a declarat, recent, istoricul Dan Fălcan.

Scrie un comentariu