10 informații incredibile despre misiunea istorică a roverului Perseverance pe Marte

Data: 18/02/2021 | Autor: .

Roverul Perseverance al NASA va ajunge în această seară pe suprafața lui Marte, într-o misiune istorică. „Ne dorim ca Perseverance să ne ajute să răspundem următoarei întrebări logice: Chiar există urme ale existenţei vieţii microbiene pe Marte?”, a declarat Katie Stack Morgan, cercetător în cadrul Jet Propulsion Laboratory .

NASA a investit peste 2,5 miliarde de dolari în cea mai complexă misiune spațială către Marte lansată până acum. Roverul a fost construit de către Jet Propulsion Laboratory (JPL) pornind de la planurile roverului Curiosity, folosind o serie de componente are au fost deja testate în cadrul altor misiuni.

Roverul Perseverance va coborî prin atmosfera rarefiată a Planetei Roşii cu viteza de aproximativ 19.500 km/h, iar 7 minute mai târziu îşi va putea începe misiunea de explorare.

Misiunea Mars 2020 Perseverance

„Facem ultimele verificări şi reglaje pentru a-l pune pe Perseverance în poziţia perfectă pentru asolizarea într-unul dintre cele mai interesante locuri de pe Marte”, a declarat Fernando Abilleira, administratorul adjunct al acestei misiuni, de la NASA’s Jet Propulsion Laboratory. „Echipa abia aşteaptă să pună aceste roci în solul marţian”.

Misiunea Mars 2020 Perseverance este dotată cu mai multe camere foto/video decât orice altă misiune interplanetară de până acum – doar pe rover sunt plasate nu mai puţin de 19 camere, iar pe modulul de asolizare sunt instalate 4.

Vom vedea imagini în direct de pe Marte

Dacă totul va merge conform programului misiunii, publicul larg va avea posibilitatea să urmărească transmisiuni HD despre cum se desfăşoară o asolizare de Marte şi să asculte, de asemenea în premieră, sunetele ambientale de la suprafaţa planetei, datorită microfonului cu care este dotat roverul Perseverance.

 

 

Scopul misiunii Perseverance pe Marte

Dacă, în prezent, suprafaţa lui Marte este un deşert îngheţat, oamenii de ştiinţă au aflat din misiunile anterioare ale NASA că pe Planeta Roşie au existat odinioare mări, lacuri şi cursuri de apă, care alături de o climă cu temperaturi mult mai blânde decât în prezent ar fi creat condiţiile optime apariţiei vieţii, cel puţin sub forma microorganismelor.

Ținta marțiană a lui Perseverance este craterul Jezero (numele înseamnă lac în limbile slave), un loc unde semnele au arătat că în trecutul foarte îndepărtat a fost un lac. Jezero este unul dintre cele mai bune exemple pentru ce înseamnă o deltă extraordinar de bine păstrată pe Marte, un loc cu structuri stratificate ce s-au format când un râu se vărsa, probabil, într-o mare.

Craterul are 250 de metri adâncime, iar cei de la NASA speră că roverul îl va putea explora detaliat și va analiza nisipul, rocile și urmele din rocile sedimentare.

Prima parte a misiunii își propune să aducă, după 2030, mostre de rocă și sol marțian pe Terra.

În loc să pulverizeze rocile, aşa cum face burghiul automat din dotarea roverului Curiosity, Perseverance va extrage mostre de rocă de dimensiunea unei bucăţi de cretă pe care le va introduce în tuburi pentru colectarea de mostre. După ce va colecta suficiente mostre, le va transporta şi le va lăsa într-un loc stabilit, de unde vor fi preluate de o misiune ulterioară în scopul aducerii lor pe Pământ.

Există viață pe Marte?

Odată ce aceste mostre vor ajunge pe Pământ, ele pot fi examinate cu instrumente prea mari şi prea complexe pentru a putea fi trimise pe Marte, iar oamenii de ştiinţă vor avea acces la informaţii pe care nici cel mai sofisticat rover nu le poate desluşi singur, pe Marte.

„Ne dorim ca Perseverance să ne ajute să răspundem următoarei întrebări logice: Chiar există urme ale existenţei vieţii microbiene pe Marte?”, a declarat Katie Stack Morgan, cercetător în cadrul JPL. „Acest obiectiv pretenţios presupune trimiterea pe Marte a celui mai sofisticat robot-cercetător din lume”, a adăugat ea.

Există viață pe Marte? O nouă descoperire incredibilă

Roverul dispune de cele mai noi tehnologii în materie – SHERLOC (Scanning Habitable Environments with Raman & Luminescence for Organics & Chemicals), care poate detecta materie organică şi minerale, şi respectiv PIXL (Planetary Instrument for X-ray Lithochemistry), care cartografiază compoziţia chimică a rocilor şi sedimentelor. Aceste instrumente le vor permite oamenilor de ştiinţă să dispună de date de un nivel de detaliu fără precedent în istoria cercetării lui Marte.

Analiza rocilor şi solului marţian în căutarea urmelor lăsate de viaţă acum peste 3,5 miliarde de ani este un proces extrem de dificil. Această activitate poate fi desfăşurată de oameni de ştiinţă, în laboratoare, în condiţii mult mai optime decât o pot face sistemele automate de analiză in situ ale roverelor de pe Marte, oricât de perfecţionate ar fi acestea.

Din acest motiv, NASA a dotat roverul Perseverance, în premieră, cu un sistem de adunare a mostrelor de sol marţian, mostre ce vor fi aduse pe Pământ de o misiune viitoare.

 

Experimentul MOXIE

Perseverance transportă şi un experiment tehnologic denumit MOXIE (Mars Oxygen In-Situ Resource Utilization Experiment) care va produce oxigen direct din dioxidul de carbon al atmosferei marţiene. Acest experiment va demonstra dacă viitorii exploratori ai planetei Marte vor putea obţine direct de la faţa locului oxigenul necesar pentru respiraţie dar şi pentru combustibilul rachetelor.

Vrei o excursie pe Lună? În curând în ofertele Moon Express

MOXIE va aspira dioxid de carbon

Deși atmosfera marțiană este de 100 de ori mai subțire decât cea terestră, ea conține 95% dioxid de carbon (care poate fi transformat în oxigen). MOXIE va testa acest lucru pentru a vedea ce se poate face în viitoarele misiuni. Precum o plantă, MOXIE va aspira dioxid de carbon și va produce oxigen într-o cantitate de aproximativ 10 grame/oră.

Alte două instrumente îi vor ajuta pe inginerii NASA să conceapă sisteme pentru asolizarea şi supravieţuirea astronauţilor care vor ajunge pe Marte: pachetul MEDLI2 (Mars Entry, Descent, and Landing Instrumentation 2) este noua variantă a sistemului folosit în misiunea Mars Science Laboratory (care a transportat pe Marte roverul Curiosity), în timp ce suita de instrumente MEDA (Mars Environmental Dynamics Analyzer) va oferi informaţii despre vreme, climă, precum şi despre nivelurile de radiaţii ultraviolete de la suprafaţa planetei şi despre pericolul declanşării unor furtuni de praf.

Tot Perseverance are şi rolul de a transporta şi de a depune în siguranţă la suprafaţa lui Marte a dronei elicopter Ingenuity – un experiment tehnologic separat de misiunea roverului. Ingenuity va încerca primul zbor al unui aparat cu rotoare cu palete în atmosfera unei alte planete.

Misterul fotografiilor de pe Marte. Există viață pe planeta roșie?