Cercetătorii de la Institutul Pasteur din Paris au descoperit o nouă formă de viață. Este vorba de un al treilea tip de pluricelularitate „neconvențională”, care combină cele două tipuri pe care le știam deja.
Multicelularitatea a evoluat de cel puțin 45 de ori de-a lungul arborelui vieții. Dar, în esență, strămoșul fiecărei linii pluricelulare s-a bazat doar pe una dintre cele două metode: celule individuale care se lipesc între ele atunci când se separă sau celule individuale care s-au separat anterior și care se reunesc din nou.
Multicelularitatea clonală, în care celulele rămân împreună în timp ce se divid la nesfârșit, dă naștere la organisme atât de simple precum cianobacteriile filamentoase și atât de complexe precum animalele cu țesuturile lor specializate.
Celălalt tip de pluricelularitate, numit agregare, este o grupare temporară a celulelor care trăiesc liber, care apare în mucegaiurile de noroi și în amibele sociale, care au o cooperare stranie, adesea ca răspuns la condiții de mediu dificile sau la prădători.
Tu ai auzit de regula 7-38-55? S-ar putea să îți schimbe viața
O descoperire surprinzătoare
Núria Ros-Rocher, biolog evoluționist la Institutul Pasteur din Franța, și colegii săi au făcut descoperirea surprinzătoare în timp ce studiau choanoflagelatele: organisme unicelulare care trăiesc în apă, care formează colonii de scurtă durată și care sunt cele mai apropiate rude unicelulare în viață ale animalelor.
Echipa a observat comportamentul unui choanoflagelat numit Choanoeca flexa. Această specie formează colonii spectaculoase care arată ca niște artificii care explodează, ceea ce ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine gastrularea, o etapă critică în dezvoltarea embrionară.
Oriunde se uitau cercetătorii, choanoflagelatele formau colonii prin diviziune celulară, replicându-se pentru a-și mări numărul.
Așadar, nu a fost nimic ieșit din comun când Ros-Rocher și colegii săi au văzut celule care se divizau în interiorul coloniilor de C. flexa, descoperite pentru prima dată în 2018 în bălți de apă de pe coasta stâncoasă a insulei Curaçao din Caraibe.
Dar la microscop, în laborator, cercetătorii au observat, de asemenea, că coloniile de C. flexa s-au reformat foarte repede după ce au fost disociate cu ajutorul luminii – prea repede pentru a se datora diviziunii celulare.

Experimente bulversante
Atunci când cercetătorii au folosit coloranți fluorescenți pentru a colora diferite tipuri de celule de C. flexa, au putut observa populații distincte de celule individuale care formau grupuri himerice dublu marcate – ceea ce nu ar fi fost posibil dacă acestea s-ar fi divizat din aceeași celulă fondatoare.
La început, echipa a pus sub semnul întrebării observațiile lor ciudate ale coloniilor de C. flexa, deoarece păreau „prea ciudate”, a explicat autorul principal și biologul celular al Institutului Pasteur, Thibaut Brunet, potrivit bioRxiv.
Dar acum, pe baza rezultatelor experimentelor lor de imagistică, echipa crede că C. flexa se poate agrega în colonii cu un singur strat, asemănătoare unor foițe, precum mucegaiurile de mucegai, sau se poate dezvolta clonal, precum animalele.
„Am constatat că foliile de C. flexa se pot forma prin procese pur clonale, procese pur agregatoare sau o combinație a ambelor, în funcție de condițiile experimentale”, scrie echipa într-un preprint postat pe serverul de preprinturi bioRxiv înainte de a fi revizuit de colegi.
„Utilizarea ambelor mecanisme în același timp – mecanisme care sunt adesea prezentate ca fiind reciproc exclusive – este probabil să permită dezvoltarea mai rapidă a frunzelor decât ar fi posibil folosind doar unul dintre mecanisme”, adaugă Brunet.
Legătura directă dintre temperatura din casă și o viață mai lungă
Un nou ciclu de viață
„Credem că am descoperit un ciclu de viață determinat de mediu: cicluri de evaporare-rehidratare care provoacă tranziții rapide în și din multicelularitate”, spune Burnet.
Deși cercetarea nu a fost încă supusă evaluării colegiale, astfel încât concluziile sale pot fi contestate, descoperirea acestui mod mixt neobișnuit de dezvoltare „extinde gama de scenarii posibile pentru apariția pluricelularității animalelor”, conchide echipa.
Nemurirea cuantică. Există o explicație științifică pentru ,,viața veșnică” pomenită în Biblie?