Dacă mâine rușii ar lansa o bombă nucleară în Ucraina, cu siguranță valul radioactiv ar putea ajunge și la noi. Iar dacă bomba ar fi una strategică, nu doar una tactică, s-ar putea ca efectele să fie resimțite la acceași intensitate și la noi, la fel ca în epicentrul exploziei. Ce faci în această situație? Cum te protejezi? O echipă de cercetători de la Universitatea din Nicosia, Cipru, a lansat un studiu care ne oferă câteva soluții.
În studiul lansat recent, cercetătorii au calculat modul în care suflul unei explozii nucleare ar putea afecta persoanele care se adăpostesc în interior și au descoperit că, chiar dacă vă aflați la o distanță sigură de explozie pentru a supraviețui exploziei, este posibil să vă aflați în pericol.
„Este important să înțelegem impactul asupra oamenilor aflați în spații închise pentru a oferi recomandări pentru protejarea persoanelor și a bunurilor”, a declarat coautorul Dimitri Drikakis. „De exemplu, putem proiecta structuri care să ofere mai multă protecție”.
Evitați holurile și ușile. Căutați colțurile încăperilor fără ferestre
Atunci când o bombă nucleară detonează, ea generează nu numai radiații sub forma unei lumini strălucitoare și orbitoare și a unei călduri arzătoare, ci și unde de șoc puternice care se pot deplasa pe zeci de kilometri.
Aceste unde de șoc sunt potențial letale pentru persoanele aflate la o distanță suficient de sigură față de mingea de foc.
Echipa a simulat o explozie nucleară produsă de o bombă atomică de 750 de kilotone.
Pentru referință, bombele lansate de SUA la Hiroshima a fost de 15 kilotone, iar la Nagasaki de 25 de kilotone.
Un focos de o asemenea magnitudine ar distruge probabil totul pe o rază de 4 kilometri, dar persoanele aflate dincolo de această rază ar putea avea o șansă dacă se adăpostesc în locul potrivit, într-o structură robustă.
„Explozia a fost simulată cu ajutorul dinamicii fluidelor computaționale de înaltă rezoluție și de ordin înalt”, pe baza a trei decenii de experimente și teorie, a declarat Drikakis.
Unda de șoc
Cu ajutorul acestor modele, ei au calculat modul în care unda de șoc s-ar deplasa prin clădiri – inclusiv prin camere, pereți, colțuri, uși, coridoare, ferestre și uși – la distanțe cuprinse între 3,5 și 30 de kilometri de la locul detonării.
Ei au raportat că ușile și holurile ar putea acționa ca un tunel de vânt, accelerând unda de șoc la presiuni periculoase de până la 18 ori greutatea corporală a unui om – presiune suficientă pentru a zdrobi oasele.
„Cele mai periculoase locații interioare critice care trebuie evitate sunt ferestrele, coridoarele și ușile”, a declarat coautorul Ioannis William Kokkinakis.
Cea mai bună locație este o cameră fără ferestre.
De asemenea, merită menționat faptul că clădirea în sine este importantă. Nu vreți să vă adăpostiți într-o cabană din lemn, de exemplu.
„La o anumită distanță, structurile clădirilor, în special piatra sau betonul sau alte materiale robuste și incombustibile, pot oferi un anumit grad de protecție împotriva exploziei”, a declarat Kathryn Higley, profesor de biologie a radiațiilor la Universitatea de Stat din Oregon, care nu a fost implicată în studiu.
Cernobîlul zburător, gata de acțiune? Proiectul Burevestnik, racheta nucleară a lui Putin
Pregătirea pentru un viitor incert
Cercetătorii au declarat că au modelat detonarea unei bombe de 750 de kilotone după celebra rachetă Sarmat a Rusiei, o rachetă pe care Kremlinul a testat-o în aprilie anul trecut.
Autorii consideră că aceste descoperiri ar putea ajuta experții în securitate nucleară să elaboreze strategii mai bune pentru a atenua daunele provocate de exploziile atomice și scurgerile de radiații. Ei speră că rezultatele studiului ar putea, de asemenea, să ghideze în viitor dezvoltarea de clădiri rezistente la exploziile nucleare.
Ce facem în cazul unei bombe nucleare? Cum ne protejăm de un atac nuclear