Într-o perioadă în care se pune tot mai mult accentul pe digitalizare, autoritățile de la București riscă să arunce în aer toate proiecte care ar putea accelera acest proces prin intermediul rețelelor 5G. Operatorii de telefonie și date trag un semnal de alarmă privind lacunele majore ale proiectului de lege privind implementarea tehnologiei 5G.
Tehnologia 5G a început să pătrundă timid și în România. Operatorii au lansat primele oferte de abonamente, iar pe piață sunt deja prezente zeci de modele de telefoane 5G. Semnalul 5G este prezent însă doar în căteva locuri din țară, precum București, Iași și Cluj Napoca. De ce? Pentru că autoritățile tergiversează, din păcate, reglementarea implementării tehnologiei 5G. Iar acest fapt s-ar putea să ne coste foarte mult, afectând competitivitatea economiei românești.
În prezent există un proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G, numai că acesta a generat ample controverse, în condițiile în care vine să pună bariere birocratice și fără fundamente economice în implementarea, de către operatori, a rețelelor 5G pe întreg teritoriul țării.
Asociația Operatorilor Mobili din România afirmă, într-un comunicat, că pe lângă faptul că dezbaterea publică a acestui proiect a durat numai 10 zile, în legea respectivă s-au strecurat o serie de prevederi care riscă să arunce în aer business-urile operatorilor de telefonie și date.
,,Proiectul de Lege, în forma actuală, blochează dezvoltarea rețelelor de comunicații fixe și mobile din România, punând totodată în pericol rezilienta rețelelor de comunicatii si dezvoltarea serviciilor 5G în Romania. (..) Proiectul de lege (..) reglementează o procedură de autorizare bazată pe criterii non-tehnice foarte largi și ambigue care nu adreseaza nici una dintre măsurile strategice prevăzute în setul de instrumente UE pentru securitatea rețelelor 5G’’, afirmă AOMR.
Care sunt, concret capcanele strecurate în proiect? În esență, operatorii spun că limitările impuse de lege nu iau în calcul riscurile economice și că astfel impun niște reguli și penalizări care nu au legătură cu modul în care funcționează economia reală.
,,Considerăm ca o estimare corectă a costurilor implicate este dificil de realizat și există riscul ca acestea să afecteze semnificativ planul de afaceri și planificarea bugetelor in perioada urmatoare, mai ales că nu a existat predictibilitate in ceea ce privește instituirea acestor noi obligatii in sarcina operatorilor mobili’’, spune organizația care reclamă și modul considerat abuziv în care legea impune penalizări între 1 și 10% din cifra de afaceri, alături de sancțiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării lor în rețeaua 5G.
Un alt lucru interesant. Potrivit proiectului, producătorii de echipamente, software, tehnologii utilizate pentru rețelele 5G trebuie să obțină o autorizatie care se acordă prin decizia premierului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) in termen de maximum 4 luni de la data solicitării.
,,Având în vedere aceste prevederi, există riscul ca, în cazul elementelor de infrastructură achizitionate de la un producător autorizat, a cărui autorizatie este retrasă ulterior, toate echipamentele/aplicațiile achiziționate de la producătorul respectiv trebuie înlocuite’’, se spune în comunicat.
DIGITALIZAREA ROMÂNIEI, ÎN PERICOL?
Exemplele privind prevederile controversate ale proiectului de lege sunt cu mult mai multe, iar operatorii spun că, în actualele condiții, să construiești o rețea 5G în România de la zero reprezintă o misiune cu adevărat imposibilă.
În loc să susțină investițiile în tehnologie, autoritățile vin să pună tot felul de bariere de reglementare care cresc la un nivel impredictibil riscul investițional în acest sector, unul fără precedent în UE.
Potrivit estimărilor făcute de Camera de Comerț și Industrie România – China, implementarea legii în forma actuală ar putea avea consecințe economice semnificative pentru România.
,,România are un număr limitat de furnizori de rețea. Dacă un anumit furnizor este interzis printr-un proiect de lege discriminatoriu, în situația în care expertiza lui este la cel mai înalt nivel, poate să determine o situație care să aducă României semnificative prejudicii asupra inovației tehnologice, amânarea digitalizării României, creșterea tarifelor de internet pentru consumatori’’, spun experții.
Consecințele? Oamenii de afaceri estimează o amânare a lansării rețelei 5G de aproximativ 4-7 ani.
,, Limitarea operatorilor de a selecta furnizori va amâna lansarea rețelei 5G, beneficiul de dezvoltare al industriei 4.0 va fi pierdut. România va avea dezavantaje ca abilitate de competență scăzută în domeniu la nivelul comunității internaționale. (..)Digitalizarea României va fi amânată. Alocarea spectrului în România a fost amânată cu un an. Conform previziunilor GSMA din 2019, numărul de conexiuni 5G în România va ajunge la 6,5 milioane în 2023, în timp ce ultima predicție din 2020 este de doar 2,6 milioane. Operatorii nu pot lansa utilizarea comercială a 5G, schimbarea rețelei și reconstrucția vor dura trei ani, amânând procesul 5G din România’’, se spune în comunicat.
CUM IMPLEMENTĂM RAPID 5G ÎN ROMÂNIA?
În esență, operatorii cer o legislație pro-business, care să nu lase loc de abuzuri precum interzicerea funcționării, prin decizie administrativă, fără să existe condiții clare privind dreptul la apel.
Conform estimărilor, în condițiile în care legea nu va fi modificată, pierderile operatorilor vor depăși 5,3 miliarde de euro. În 2019, veniturile mobile ale celor patru operatori au fost de 2,58 miliarde de euro.
Dincolo de pierderile operatorilor, s-ar putea ca și noi, consumatorii, să avem de plătit oalele sparte de guvernanți. ,,Dacă operatorul nu dorește să sufere pierderi și le transferă către utilizatori, tariful va crește de până la 300%’’, afirmă Asociația Operatorilor Mobili din România.
Specialiștii spun că proiectul de lege necesită o reevaluare structurală, prin raportare la toate măsurile propuse în Setul de Instrumente EU 5G și adoptarea unor măsuri legislative corespunzătoare. În adoptarea unor astfel de măsuri, ar trebui să se urmărească dezideratul exprimat în Recomandarea (UE) 2019/534 privind asigurarea unei abordări comune a UE în domeniul securității cibernetice a rețelelor 5G, sprijinind coerența la nivelul întregii piețe comune prin politici ale UE și prin coordonare la nivelul întregii UE.
În prezent, spun operatorii, întregul proiect de lege propus de autoritățile de la București se centrează pe identificarea producatorilor de echipamente eligibili, in loc sa fie centrat pe adresarea si idenficarea riscurilor de securitate independent de producatorul echipamentelor, abordare sustinuta de altfel la nivelul UE.
În aceste condiții, Asociația Operatorilor Mobili din România cere o întâlnire de urgență cu autoritățile pentru a lămuri problemele din proiectul de lege, înainte ca acesta să ajungă să fie aprobat.
,,Proiectul de lege trebuie să respecte atât cerințele legale privind bunele practici, dar și dispozițiile legale preexistente, derivate din dreptul Uniunii Europene, dreptul internațional al investițiilor publice, dreptul european al drepturilor omului și, nu în ultimul rând, prevederile Constituției României. Criteriile de autorizare ar trebui să respecte o abordare tehnică, obiectivă, rezonabilă și proporțională, bazată pe criterii tehnice și să ia referință din evaluarea riscurilor și a specificațiilor tehnice a normelor și instrumentelor de implementare a 5G realizate de Uniunea Europeană’’, afirmă experții.
DIGITALIZAREA ROMÂNIEI, UN PROIECT CU BENEFICII DE 50 MLD.EURO
Potrivit unui studiu lansat de experții de la FACTORY 4.0 și compania de consultanță Frames, odată cu implementarea tehnologiei 5G, România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie.
Economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.
,,Pandemia de COVID 19 a restartat modul în care sunt percepute activitățile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară și a măsurilor de distanțare socială, mediul economic a fost, practic, forțat să facă pasul spre digitalizarea activității. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are șansa nesperată de a arde etapele și de a crește economic semnificativ, prin tehnologie și digitalizare’’, arată datele studiului.
Potrivit experților, această reorientare economică este absolut necesară mai ales în contextul scumpirii forței de muncă și, în general, a crizei de pe piața resurselor umane.
În 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6.5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.
Studiul FACTORY 4.0 & Frames arată că, între 2016 și 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creștere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.
În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651) ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou.
“Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială’’, arată studiul.
Potrivit experților, focusul pe digitalizare și automatizarea producție ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde de euro în PIB până în 2030. Dacă România va implementa automatizarea și digitalizarea, peste 1 milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector.