Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au realizat un studiu privind efectele incredibile pe care le au felinele asupra oamenilor. Potrivit acestora, pisicile sunt mult mai mult decât nişte animale de companie agreabile.
După un studiu efectuat timp de 10 ani şi la care au luat parte peste 4.000 de americani, experţii au ajuns la concluzia că proprietarii de pisici prezintă un risc cu 30% mai scăzut de atac de cord.
Asta pentru că pisicile ajută la normalizarea pulsului, la reducerea nivelului de stres şi a tensiunii arteriale. În plus, spun experţii, pisicile sunt responsabile pentru eliberarea de oxitocină, serotonină şi dopamină.
Cercetătorii au mai arătat că proprietarii de pisici sunt mai puţin predispuşi la depresie, au un nivel mai scăzut al colesterolului, iar torsul pisicii are puteri terapeutice, ajutând la refacerea densităţii osoase şi a nivelului de energie.
Toxoplasma. Parazitul transmis de pisici care ne poate controla mințile
Nu există numai vești bune despre pisici. Cele mai populare animale de companie pot transmite un parazit, intitulat Toxoplasma, care se instalează în creierul oamenilor și le poate schimba comportamentul într-unul impulsiv, în cazurile extreme ajungându-se la schizofrenie.
Pe numele său științific Toxoplasma gondii, parizitul reprezintă o specie unicelulară de protozoare din specia Sporozoare, care parazitează în diverse organe la diferite vertebrate, la care provoacă boli grave numite coccidioze.
Potrivit cercetătorilor, principalul vehicul de transmitere îl reprezintă pisica. Toxoplasma ajunge la oameni prin contactul cu litierele folosite de pisicile infectate sau prin consumul de carne gătită insuficient sau fructe și legume nespălate, care au intrat în contact cu animalele gazdă.
Pentru majoritatea, prezența toxoplasmei poate fi asimulată unei simple răceli, care se tratează cu medicamente obșnuite. Pentru femeile însărcinate, cercetătorii au descoperit că toxoplasma poate fi ocazional fatală pentru fetus. Au existat și cazuri în care parazitul, care se instalează în creier, sub formă de chisturi, a dus la moartea unor oameni cu imunitate scăzută.
Toxoplasma ne poate schimba comportamentul
Dincolo de cazurile mortale, extrem de rare, toxoplasma generează o schimbare de comportament la persoanele gazdă. Și nu sunt deloc puține. Experții estimează că peste 2 miliarde de oameni ar fi contaminate cu acest parazit, în cele mai multe cazuri toxoplasma aflându-se în stare latentă.
În urma unui amplu test desfășurat în 1994, cercetătorul Jaroslav Flegr, de la Universitatea Charles din Praga, a descoperit că oamenii infectați cu Toxoplasma erau mai predispuși decât cei neinfectați să ignore regulile sau să fie excesiv de suspicioși. Mai mult, persoanele infectate prezentau în mod semnificativ reacții întârziate comparativ cu indivizii neinfectați.
În 2002, experții cehi și-au extins cercetarea în domeniul accidentelor auto unde au descoperit că numărul șoferilor și al victimelor, infectați cu toxoplasmă, era de două ori mai mare decât al celor neinfectați. Au asociat această situație cu comportamentul uneori nechibzuit al celor infectați.
Toxoplasma a fost cercetată și de experții de la Imperial College din Londra care au descoperit, în anul 2000, că purtătorii parazitului ar simți o atracție extrem de puternică față de feline, inclusiv față de mirosul urinei pisicilor.
Un alt efect al toxoplasmei ar fi creșterea nivelului de dopamină la persoanele gazdă, fapt care îi determină să adopte un comportament ceva mai extrem, asociat cu dorința de a-și asuma riscuri, cu senzațiile de plăcere și frică.
Asta pentru că genomul lui Toxoplasma prezintă în ADN-ul său două gene pentru hidroxilaza tirozină, o enzimă din creier care contribuie la secretarea unui precursor al dopaminei.
SCHIZOFRENIA
În cazurile extreme, toxoplasmoză a fost asociată și cu schizofrenia, boală descoperită la mulți dintre purtătorii parazitului. Neurologii spun că toxoplasma își exercită controlul asupra minților mamiferelor prin intermediul dopaminei.
Cercetătorii de la Universitatea Tehnologică Nanyang, din Singapore, au descoperit, totodată, că toxoplasma, transmisă prin intermediul șoarecilor la pisici și apoi la oameni, este capabilă să manipuleze nivelul de testosteron.
Observând un grup de purtători umani ai parazitului, experții au sesizat că nivelul testosteronului acestora era mult mai ridicat decât la cei care nu îl au, rezultând un apetit ridicat pentru relații sexuale. Fenomenul a fost asociat cu intenția parazitului de a se răspândi în cât mai multe organisme gazdă.
EXISTĂ UN TRATAMENT?
Cercetătorii nu au descoperit încă un medicament viabil pentru toxoplasmă. Universitatea din Chicago a dezvoltat, în 2012, un medicament capabil să distrugă chisturile de toxoplasmă, însă nu s-a ajuns încă la un rezultat final. Cert este că, la nivel internațional, se caută soluții pentru tratarea celor afectați de toxoplasmoză.
Mecanismele uzuale de protecție vizează evitarea contactului direct cu urina pisicilor și spălarea pe mâini după contactul cu acestea. În plus, este de evitat contactul direct cu saliva felinelor și contactul acestora cu alimentele pe care le consumăm.
Medicii recomandă, totodată, vaccinarea pisicilor, conform planului stabilit de veterinari.
PARAZIȚII INVIZIBILI
Toxoplasmoza nu este singurul parazit care afectează animalele, inclusiv oamenii. Specialiștii spun că numărul lor este uriaș, cei mai mulți nefiind cunoscuți.
Un parazit cunoscut este viermele de Guineea care, de asemenea, poate influența comportamentul uman. Parazitul ajunge în corpul uman prin consumul de apă contaminată, iar un an mai târziu, apar larvele care ies prin piele, oferind o senzație de arsură.
Oamenii sunt stimulați, astfel, să se scalde în ape (mare, râuri etc.) și, astfel, parazitul se întoarce în apă unde contaminează din nou muștele de apă, gazdele lui preferate.
Printre cei documentați științific se află și Lanceolatum, un parazit care infectează furnicile și care le conferă un comportament sinucigaș. Parazitul le determină să urce în vârful firelor de iarbă și să fie mâncate astfel de animale. Paraziții se întorc în natură prin dejecții și își reiau ciclul existențial.