Ghețarii care se topesc rapid din cauza încălzirii globale riscă să aducă în râurile şi în mările lumii o cantitate uriaşă de bacterii străvechi, din preistorie, care pot schimba în mod decisiv lumea în care trăim. De la mutaţii genetice la boli de acum milioane de ani pentru care nu avem nicio metodă de protecţie.
În cadrul unui studiu privind scurgerile glaciare din 10 situri din emisfera nordică, cercetătorii au estimat că încălzirea globală continuă în următorii 80 de ani ar putea elibera sute de mii de tone de bacterii în mediile din aval de ghețarii în retragere.
„Ne gândim la ghețari ca la un imens depozit de apă înghețată, dar lecția cheie a acestei cercetări este că ei sunt, de asemenea, ecosisteme de sine stătătoare”, a declarat pentru BBC microbiologul și autorul studiului, Arwyn Edwards, de la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie.
Ghețarii sunt mase de gheață care se târăsc foarte încet spre mare și care sculptează văi muntoase pe măsură ce avansează. Cu toate acestea, aceste fluxuri nu se rezumă doar la apă înghețată, ci conțin minerale, gaze și materiale organice prinse într-o alunecare cu sens unic care ar putea dura de la zeci de mii la milioane de ani.
Studierea conținutului ghețarilor este ca și cum am deschide ușa către o altă perioadă istorică. Microbii îngropați în interiorul lor ar putea fi o sursă bogată de compuși noi și utili, cum ar fi antibioticele. Cu toate acestea, cercetătorii din spatele acestui nou studiu spun că topirea ghețarilor eliberează tone și tone de bacterii mai repede decât pot cataloga oamenii de știință.
Zeci de mii de microbi în fiecare mililitru de apă
Condusă de hidrologul glaciar Ian Stevens de la Universitatea Aarhus din Danemarca, echipa a prelevat probe de apă de topire de la suprafața a zece ghețari din întreaga emisferă nordică: din Alpii europeni, Groenlanda, Svalbard și din zonele îndepărtate ale Arcticii canadiene.
Descoperind în medie zeci de mii de microbi în fiecare mililitru de apă, ei estimează că peste o sută de mii de tone de bacterii ar putea fi expulzate în apele de topire a ghețarilor în următorii 80 de ani, fără a include ghețarii din regiunea Himalaya Hindu Kush din Asia.
Acest lucru este echivalent cu 650.000 de tone de carbon eliberate anual în râurile, lacurile, fiordurile și oceanele din emisfera nordică, deși depinde de cât de repede se topesc ghețarii și de cât de repede reducem emisiile.
Cercetătorii au descoperit că, în cadrul unui scenariu de emisii „de mijloc”, care ar duce la o creștere a temperaturilor globale între 2 și 3 °C, se preconizează că masele de bacterii din apa de topire vor atinge un nivel maxim în decurs de câteva decenii, înainte de a scădea sau de a dispărea complet pe măsură ce ghețarii se retrag.
„Numărul de microbi eliberați depinde strâns de cât de repede se topesc ghețarii și, prin urmare, de cât de mult continuăm să încălzim planeta. Dar masa de microbi eliberată este vastă chiar și în cazul unei încălziri moderate”, a declarat Edwards.
Gheața arctică se subțiază
La începutul acestui an, oamenii de știință și-au dat seama că gheața arctică se subțiază deja mai repede decât se aștepta. Alte cercetări sugerează că unii ghețari au depășit deja un punct de inflexiune.
Microbii pot fertiliza ecosistemele din aval, dar acestea pot fi medii sensibile sau bazine hidrografice utilizate de comunități care depind de scurgerile glaciare ca sursă de apă.
Marele potop devine realitate? Ghețarul Thwaites ar putea aduce sfârșitul omenirii
Cercetătorii nu au studiat tulpini individuale de bacterii, ci doar au estimat biomasa lor combinată, astfel încât nu au putut identifica nicio specie care ar putea reprezenta o amenințare pentru sănătatea umană – și nici nu au determinat dacă microbii erau activi, inactivi, deteriorați sau morți.
„Riscul este probabil foarte mic, dar necesită o evaluare atentă”, a declarat Edwards pentru Steffan Messenger de la BBC.
Fără studii suplimentare, nu știm, de asemenea, cum ar putea contribui afluxul brusc de microbi la alte schimbări de mediu. Cercetătorii se așteaptă ca acesta să aibă un efect profund asupra productivității și biodiversității comunităților microbiene, precum și asupra ciclurilor biogeochimice.
Avertismentele specialiştilor
În plus, bacteriile și algele care se găsesc în mediile înghețate conțin de obicei pigmenți pentru a se proteja de lumina solară dăunătoare. Dar acești pigmenți, absorbind energia solară, ar putea contribui la încălzirea care accelerează deja pierderea gheții.
Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a evalua efectele în aval ale apei de topire a ghețarilor încărcate cu microbi, aceste avertismente nu ar trebui luate cu ușurință. Setea de apă a oamenilor și activitatea industrială neîntreruptă au remodelat ciclul global al apei în moduri pe care abia acum începem să le înțelegem.
„În următoarele decenii, trebuie să ne îmbunătățim înțelegerea stării și soartei ecosistemelor de la suprafața ghețarilor”, spune glaciologul și autorul studiului Tristram Irvine-Fynn de la Universitatea Aberystwyth, publicat în Communications Earth & Environment.
„Cu o mai bună înțelegere a acestei imagini, am putea prezice mai bine efectele schimbărilor climatice asupra suprafețelor glaciare și a biogeochimiei bazinelor hidrografice”.
Viruși vechi de 15.000 de ani ies la iveală! Pericolul topirii gheţarilor, uriaş