Steagurile SUA se dezintegrează pe Lună. Când vom mai ajunge pe satelitul natural al Pământului?

Îţi place? Dă
şi

lună steagul-SUA-pe-Luna-1024x415Cel puţin cinci dintre cele şase steaguri plasate de astronauţii americani pe Lună, între 1969 şi 1972, este probabil să se fi dezintegrat sub lumina Soarelui şi ca urmare a climei aspre de pe satelitul natural al Pământului, relatează GadgetReport.ro

Cel puţin asta estimează expertul Paul Spudis care, într-un articol publicat în Smithsonian Air&Space magazine, afirmă că steagurile SUA, plasate pe Lună în cadrul misiunilor Apollo, au fost expuse unui mediu extrem de agresiv.

lună BANNER_gadget

„Pe Lună sunt 14 zile cu temperaturi extrem de încinse, de până la 100 grade Celsius, şi altele 14 în care întunericul este însoţit de temperaturi care coboară la -150°C. Razele ultraviolete, praful şi temperaturile extreme probabil au dus la distrugerea steagurilor”, a explicat acesta.

Ultimele fotografii realizate de Lunar Reconnaissance Orbiter, în 2012, arătau că cel puţin cinci dintre cele şase steaguri erau încă întregi, însă culorile acestora erau deja şterse, potrivit ScienceAlert.com

Steagurile SUA, plasate pe Lună, au fost realizate de mătase artificială, de compania Annin Flagmakers. Fiecare dintre ele a costat 5,50 dolari, echivalentul a 32 de dolari în banii din prezent.

Ne vom întoarce pe Lună?

Luna este singurul obiect extraterestru pe care omul a reușit să aterizeze. NASA a început cu o misiune în 1968 cu Apollo 8 și cu altele între 1969 și 1972, cu Apollo 11. Aceste misiuni au adus peste 380 de Kg de roci lunare, ce au ajutat la dezvoltarea înțelegerii originii geologice a Lunii (se crede că s-au format acum aproximativ 4,5 miliarde de ani într-un impact cu Terra), a structurii interne și a istoriei sale.

După misiunea lui Apollo 17 din 1972, Luna a fost vizitată numai de sonde fără personal. Din 2004, Japonia, China, India, Statele Unite ale Americii și Agenția Spațială Europeană au trimis sonde pe Lună. Rezultatul misiunilor a dus la confirmarea descoperirii apei lunare înghețate în craterele umbrite de la poli și legate în regolitul lunar.

Viitoarele misiuni spațiale cu personal omenesc sunt deja planificate. Luna rămâne, după cum spune Outer Space Treaty, liberă în explorare pentru toate națiunile, în condiții pașnice.

Cu gândul la prima misiune umană către Marte, programată în 2033, oficialii NASA au renunţat la ideea de a mai trimite o nouă rachetă către Lună. Există însă destule proiecte private.

Compania spaţială americană Moon Express a devenit, anul trecut, prima organizaţie privată din lume care a primit autorizaţia de a trimite o misiune către Lună.

Compania, înfiinţată de miliardarul Naveen Jain, cercetătorul IT Barney Pell şi omul de ştiinţă Bob Richards, va deveni, astfel, a patra entitate din istorie care va ateriza pe suprafaţa Lunii, după SUA, China şi Rusia.

Dacă va aseleniza, Moon Express va marca o nouă pagină în explorarea spaţiului, urmând să devină prima entitate privată care face acest lucru.

Moon Express a semnat un contract pentru cinci lansări cu compania Rocket Lab. Primele misiuni se vor desfăşura sub formă de test, fără echipaj uman. Acestea vor avea drept obiectiv aselenizarea în siguranţă a unui modulul robotizat şi testarea diferitelor sisteme de bord.

„Principalul obiectiv al companiei noastre este de a demonstra că putem oferi servicii complete — nu doar aselenizarea, ci şi revenirea de pe Lună”, a declarat Bob Richards, co-fondator şi CEO al companiei Moon Express.

Misiunea Moon Express este menită să strângă date despre cele mai bune locuri unde s-ar putea construi mine pe Lună, în scopul extracţie de minerale.

Roca lunara contine in mare parte bazalt, rezultat din eruptii vulcanice, si minerale cum ar fi
plagioclase (tectosilicate) si olivina. Oamenii de stiinta estimeaza ca peste 50% din compozitia suprafetei Lunii ar contine minerale de silicat.

Dacă aselenizarea modulului MX-1 se va desfăşura fără probleme încă de la prima misiune, „am putea să căpătăm încredere şi să încercăm să aducem şi nişte mostre înapoi”, a spus Bob Richards, precizând că revenirea pe Pământ cu mostre de pe Lună reprezintă un obiectiv fixat pentru cea de-a treia misiune, dar poate fi încercat şi mai devreme în funcţie de modul în care decurg celelalte două misiuni.

Datele obtinute de sonde vor fi folosite pentru a alcatui o harta care sa arate locatiile cele mai potrivite pentru instalarea punctelor de extractie de minerale.

Luna ar putea fi un loc „interesant” pentru exploatarea minieră privată a resurselor din spațiul cosmic, a declarat, anterior, Jan Woerner, directorul general al Agenției Spațiale Europene (European Space Agency, ESA), cu ocazia lansării de către Luxemburg a unei inițiative pentru încurajarea întreprinderilor de a se angaja în aventura exploatării resurselor naturale ale spațiului cosmic, inclusiv ale asteroizilor.

„Acesta este un moment în care ideea de a merge în sistemul solar pentru a face foraj minier este pe masă”, a spus Woerner. „Până în prezent, costurile erau prea mari pentru a dezvolta o astfel de activitate comercială”. „Dar dacă în prezent companiile private sunt interesate să o facă, este foarte bine”, a adăugat acesta, subliniind că nu vor fi cheltuiți bani publici pentru aceasta.

„În ultimii ani, companiile au cerut părerea cu privire la posibilitățile de a avea activități miniere în spațiu. Le-am spus că este o idee bună, dar aducerea mineralelor pe Pământ ar lua timp, deoarece este prea scump acum”, a mai spus Woerner.

Moon Express nu este singura companie privată interesată să ajungă pe Lună. SpaceX si Bigelow Aerospace au lansat, la rândul lor, programe prin care îşi propun să ducă oamenii pe Lună, unde să înfiinţeze baze permanente, în special cu scop turistic.

Şi fondatorul Amazon.com, Jeff Bezos, se gândeşte la colonizarea acesteia, prin intermediul companiei sale Blue Origin.

Scrie un comentariu