Legea 5G, noi controverse. CES reclamă  potențialul unor interpretări contradictorii

Data: 30/10/2020 | Autor: .

Proiectul de lege privind implementarea tehnologiei 5G în România, la scară națională, continuă să nască ample discuții. Dincolo de semnalele de alarmă trase de operatorii de telefonie și date, de Ministerul Justiției și alte organisme, în rândul celor care ridică semne de întrebare s-a înscris și Consiliul Economic și Social, care reclamă neclaritățile din legea a cărei miză o reprezintă o investiție de câteva miliarde de euro în România.

Într-un punct de vedere transmis Guvernului, Consiliul Economic și Social afirmă că proiectul de lege 5G, în forma actuală, nu pune accent pe eficiența economică, favorabilă cetățeanului roman.

,,În cadrul statelor UE și UK s-au emis opinii oficiale privind echilibrul dintre accesul la cea mai bună și eficientă tehnologie și cel mai bun preț și, în paralel, protejarea unor paliere de securitate națională’’, se spune în document.

Potrivit CES, ,,întregul proiect de lege se concentrează pe identificarea producătorilor de echipamente eligibili, mai degrabă decât pe abordarea și identificarea riscurilor de securitate independente de producătorul de echipamente, abordare susținută la nivelul UE. Instrumentele UE cu privire la securitatea cibemetică a rețelelor 5G pun accentul pe măsurile tehnice ce ar trebui sa fie reglementate și implementate pentru a atinge nivelul de securitate dorit’’.

CES remarcă, totodată, că ,,proiectul de lege nu este însoțit de un studiu complet asupra nivelului de risc privind sănătatea populației și eventuate măsuri care ar trebui impuse în aceste condiții celor care implementează retelele 5G’’, menționând că ,,este preferabil ca locul de instalare a antenelor 5 G să fie decis după obținerea acordului tuturor celor aflați pe o raza de 500m în jurul punctului de amplasare a acestora’’.

Consiliul Economic și Social afirmă, pe de altă parte, că se impune ca înainte de adoptarea proiectului de act normativ, acesta sa fie modificat astfel încât să raspundă tuturor observațiilor transmise de Ministerul Justiției.

Potrivit unui punct de vedere pe tema Legii 5G, Ministerul Justiției reclama, în esență, că prin această lege se instituie criterii care încalcă Constituția României.

,,Soluția care stabilește condițiile de emitere a avizului CSAT (pentru furnizorii de servicii 5G – n.r.) este neclară și lipsită de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizației. Având in vedere că motivarea actului administrativ reprezintă o condiție de legalitate, omisiunea de a institui criterii clare si obiective reprezintă o împrejurare de natură să conducă la încălcarea prevederilor art. 1, aliniat (3) si (5) din Constituție’’, afirmă Ministerul Justiției.

Ministrul Cătălin Predoiu afirmă, în scrisoarea trimisă inițiatorilor legii, că ,, este necesară justificarea temeinică a criteriilor avute în vedere pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, inclusiv cu privire la procedura de retragere a aceste autorizări’’ și că ,, sunt necesare detalii suplimentare privind respectarea procedurii de reglementare, nefiind suficient publicarea proiectului pe pagina de internet a inițiatorului’’.

Atfel spus, legea instituie un mecanism la limita legii prin care operatorii și furnizorii de servicii 5G vor fi autorizați de statul român.

Asociația Operatorilor Mobili din România reclama, recent, într-un comunicat, că pe lângă faptul că dezbaterea publică a acestui proiect a durat numai 10 zile, în legea respectivă s-au strecurat o serie de prevederi care riscă să arunce în aer business-urile operatorilor de telefonie și date.

O LEGISLAȚIE PRO-BUSINESS

În esență, operatorii cer o legislație pro-business, care să nu lase loc de abuzuri precum interzicerea funcționării, prin decizie administrativă, fără să existe condiții clare privind dreptul la apel.

,,Proiectul de Lege, în forma actuală, blochează dezvoltarea rețelelor de comunicații fixe și mobile din România, punând totodată în pericol rezilienta rețelelor de comunicatii si dezvoltarea serviciilor 5G în Romania. (..) Proiectul de lege (..) reglementează o procedură de autorizare bazată pe criterii non-tehnice foarte largi și ambigue care nu adreseaza nici una dintre măsurile strategice prevăzute în setul de instrumente UE pentru securitatea rețelelor 5G’’, afirmă AOMR.

Joia trecută, proiectul de lege a ajuns la CES pentru avizul Comisiei pentru dezvoltare economică, competitivitate și mediu de afaceri, Comisia pentru drepturi și libertăți cetățenești, egalitate de șanse și de tratament, Comisia pentru relațiile de muncă, politică salariată, incluziune socială, protecție socială și sănătate, Comisia pentru agricultură, dezvoltare rurală, protecția mediului și dezvoltare durabilă, Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură, Comisia pentru protecția consumatorului și concurență loială, Comisia pentru cooperație, profesii liberale și activități independente, Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile, Comisia pentru administrație publică și ordine publică.

Potrivit estimărilor făcute de Camera de Comerț și Industrie România – China, implementarea legii în forma actuală ar putea avea consecințe economice semnificative pentru România.

,, Limitarea operatorilor de a selecta furnizori va amâna lansarea rețelei 5G, beneficiul de dezvoltare al industriei 4.0 va fi pierdut. România va avea dezavantaje ca abilitate de competență scăzută în domeniu la nivelul comunității internaționale. (..)Digitalizarea României va fi amânată. Alocarea spectrului în România a fost amânată cu un an. Conform previziunilor GSMA din 2019, numărul de conexiuni 5G în România va ajunge la 6,5 milioane în 2023, în timp ce ultima predicție din 2020 este de doar 2,6 milioane. Operatorii nu pot lansa utilizarea comercială a 5G, schimbarea rețelei și reconstrucția vor dura trei ani, amânând procesul 5G din România’’, se spune în comunicat.

Conform estimărilor, în condițiile în care legea nu va fi modificată, pierderile operatorilor vor depăși 5,3 miliarde de euro. În 2019, veniturile mobile ale celor patru operatori au fost de 2,58 miliarde de euro.

Dincolo de pierderile operatorilor, s-ar putea ca și noi, consumatorii, să avem de plătit oalele sparte de guvernanți. ,,Dacă operatorul nu dorește să sufere pierderi și le transferă către utilizatori, tariful va crește de până la 300%’’, afirmă Asociația Operatorilor Mobili din România.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.