Dacă faci afaceri cu bitcoin, ethereum sau altă monedă digitală, te interesează dacă trebuie să plătești impozitul pe criptomonede. O instanță din România a decis că impozitarea acestora nu este legală, pe motiv că monedele digitale sunt instrumente de plată și nu reprezintă mărfuri pentru care trebuie aplicate taxe.
Decizia Tribunalului Vâlcea din 29.07.2020, prezentată de Clujust.ro, a anulat impozitul pus pe criptomonedă unui vâlcean, care avea de plătit peste 200.000 de lei pentru tranzacțiile făcute cu Bitcoin în perioada 2015-2016.
,,Reclamantul că în România în anii 2015-2016, criptomoneda nu era definită ca noțiune de drept, în susținerea acestei ipoteze indicând comunicatul dat de instituțiile statului român (Banca Națională a României, cât și Ministerul de Finanțe prin Direcția Generala de servicii pentru contribuabil) din 11.03.2015 referitor la schemele de monedă virtuală.
Criptomoneda reprezintă o monedă surogat, virtuală, ce are la bază un sistem de operare de tip open-source, monedă ce a fost introdusă în anul 2009 odată cu apariția Bitcoin-ului, monedă care cel mai probabil va continua să fie utilizată pe scară din ce în ce mai largă, ținând cont de faptul că la acest moment doar 0,3% din populația planetei deține criptomonede (aprox. 22 milioane de oameni). Mecanismul ce stă la baza transferului, deținerii și minării în siguranță a criptomonedelor constă în criptarea descentralizată a datelor pe baza tehnologiei blockchain.
Cum sa cumperi bitcoin? Cel mai simplu ghid de tranzactionare
Reclamantul a mai arătat partea că rațiunea care a dus la geneza criptomonedelor a fost aceea a creării unui instrument de plată care să permită anonimatul și care să nu fie influențată de politicile financiare duse de un stat, întrucât valoarea și tranzacționarea monedelor clasice de tip „fiat” sunt expuse voinței unor decidenți, prin politica monetară pe care o pot adopta (cantitatea și modul de emitere a monedei, reglementarea circulației acesteia, valoarea unei monede). Aceste neajunsuri, și mai apoi posibilitatea impunerii unor restricții și controale în ceea ce privește modul de tranzacționare a monedelor „fiat”, au condus către satisfacerea apetenței tot mai crescânde a creării unui instrument de plată flexibil, care sa nu fie supus controlului statelor în ceea ce privește emiterea, tranzacționarea și valoarea lui, aceasta din urmă fiind stabilită exclusiv pe bază de cerere și ofertă (cu excepția monedei Tether – creatorii acesteia susținând că fiecărei monede emise îi corespunde valoarea de 1 $, deși există investigații cu privire la depozitele financiare deținute de compania mamă).
BNR, despre impozitul pe criptomonede
Ultima poziție mai fermă a BNR pe aceasta temă a fost la începutul anului 2017 (când Bitcoin a început să scadă și, implicit, alte criptomonede): „Banca Națională a României semnalizează creșterea interesului populației față de monedele virtuale, în special Bitcoin, atât din perspectiva deținerii și tranzacționării acestora, cât și ca afacere. Pe fondul lipsei reglementărilor și a lipsei supravegherii schemelor de monade virtuale, la nivel global, precum și diversificarea acestora, s-au amplificat riscurile financiare și reputaționale la nivelul deținătorilor”, a transmis BNR.
În susținere a mai indicat și datele oficiale prezentate pe www.anaf.ro la „Sesiune de îndrumare și asistență contribuabili 22 iulie 2015 cu privire la impozitul pe veniturile realizate din investiții de persoanele fizice”, concluzionând că, în anii 2015 – 2016 în România criptomonedele nu aveau o valență juridică. Practic, criptomoneda nu exista ca noțiune de drept.
Reclamantul a mai arătat partea că, la nivel european criptomonedele, au fost calificate de CJUE, încă din anul 2015, ca reprezentând „instrumente de plată”.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat în cauza C-264/14 Skatteverket v David Hedqvist că monedele virtuale reprezintă mijloace de plată ce se încadrează în categoria de „monede, bancnote și monede utilizate ca mijloc legal de plată”, iar nu ca reprezentând bunuri sau servicii, mijloace de plată a căror tranzacționare este scutită de la plata T.V.A potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (1) lit. e) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.
A opinat reclamantul că achiziția de pe piața valutară a unei monede în schimbul celei deținute inițial, reprezintă o facultate a sa, iar posibilitatea aprecierii unei valute în raport cu celelalte depinde de hazard, sau poate de intuiția sa. Cu toate acestea, nu se poate afirma că eventualul beneficiu obținut ca urmare a aprecierii unei monede este taxabil. Astfel, reclamantul nu s-a „îmbogățit” prin obținerea unor venituri suplimentare, ci prin creșterea valorii monedei pe care deja o deținea (și pentru care taxele au fost deja achitate), între suma de bani deținută la început și cea avută după aprecierea monedei neexistând deosebiri sub aspectul cuantumului, ci sub cel al valorii monedei existente la un moment dat în raport cu celelalte.
O înșelătorie cu criptomonede a fost descoperită de Kaspersky pe Discord
Impozitul pe criptomonede, ilegal?
Impozitarea veniturilor obținute prin vânzarea si cumpărarea criptomonedelor ridică reale dificultăți tehnice, atât de reglementare, cat si de interpretare. Aceasta deoarece moneda nu este taxabilă per se. Simpla aprecierea a unei monede nu este privită ca reprezentând o activitate de natură să facă obiectul unei impozitări, banii nefiind taxabili.
Un principiu de drept fiscal desprins din principiile elaborate de economistul și filosoful Adam Smith, denumit principiul beneficiului constă în faptul că trebuie să existe o echivalența între contribuțiile plătite de o persoană și ceea ce guvernul unui stat înapoiază prin activitățile sale.
Reflectând asupra acestui principiu, reclamatul a apreciat că impozitarea criptomonedelor ar lipsi de conținut principiul beneficiului, întrucât criptomonedele reprezintă în fond niște algoritmi ce nu fac obiectul reglementării statelor. Statele nu au nicio implicație/influență în ceea ce privește plenitudinea de procese care conduc către alcătuirea conceptului de monedă virtuală. Obținerea acestor monede ca urmare a achiziționării sau minării lor, precum și vânzarea sau efectuarea de plăți cu monedele virtuale are loc într-un cadru global descentralizat, între entități private, fără a exista vreo implicație de tip guvernamental, și totodată fără posibilitatea vreunei supra-entități publice de a avea vreo înrâurire asupra milioanelor de tranzacții criptate ce au loc zilnic. Întrucât nu există activități guvernamentale care să influențeze emiterea/circulația criptomonedelor, se poate conchide că nu există niciun beneficiu pe care persoanele ce tranzacționează aceste instrumente de plată să-1 poată obțină ca urmare a achitării unor taxe către bugetul de stat.
Așadar, colectarea unor taxe în condițiile în care autoritățile publice nu returnează nimic, ar conduce către știrbirea principiului beneficiului, ce reprezintă practic filosofia de bază a dreptului fiscal. A apreciat că pentru respectarea principiului beneficiului, taxarea veniturilor obținute din criptovalute ar fi putut avea loc în condițiile în care statul ar fi fost emitentul lor, iar acesta ar fi pus la dispoziție o platformă proprie, ar fi facilitat accesul la unele servicii și ar oferi garanții suplimentare în ceea ce privește tranzacționarea și valoarea lor. Însă aceasta ar contraveni însăși noțiunii de criptomoneda, și cel mai probabil ar fi un eșec, având în vedere motivele care au dus la apariția valutei virtuale’’, se mai spune în decizia instanței.
Revolut a lansat un card din metal care oferă bani înapoi, inclusiv în criptomonede