Cercetătorii de la University College London (UCL) cred că au rezolvat enigma Mecanismului de la Antikythera, considerat primul calculator analogic. Calculatorul Antikythera , vechi de 2 mii de ani, a fost găsit acum peste 100 de ani pe epava unei corăbii romane, în Marea Egee.
Dispozitivul, găsit în 1901 lângă insula grecească Antikithera, se afla într-o cutie de lemn, decorată cu 2.000 de caractere şi este format din cel puţin 30 de rotiţe din bronz.
Calculatorul, care a fost supranumit „primul computer”, este ceea ce noi numim un mecanism Antikythera. Este, în esență, un calendar astronomic folosit de navigatori.
Antikythera folosește un sistem de rotițe și scripeți care urmăresc timpul ceresc al soarelui, al lunii și chiar al planetelor.
Potrivit experţilor, „calculatorul antic” Antikythera era capabil, printre altele, să prezinte mişcările stelelor şi datele la care au loc eclipsele. Perioada sa de construcție este în prezent estimată a fi între 150 și 100 î.Hr.
Este o piesă de tehnologie veche de o complexitate intrigantă, care i-a lăsat pe oamenii de știință cu gura căscată.
Asta pentru că, deși un ceas cu mecanism automat ar putea părea destul de simplu în zilele noastre, mecanismele folosite în acest prim computer depășesc cu mult tot ceea ce știam că strămoșii noștri știau despre tehnologie.
De fapt, calculatorul Antikythera este mai sofisticat din punct de vedere tehnic decât orice alt instrument pe care l-am descoperit în următorii 1.000 de ani.
Gradul de sofisticare mecanică este comparabil cu a unui ceas elvețian din secolul al XIX-lea. Se consideră că a fost construit pe baza teoriilor astronomice și matematice dezvoltate de către astronomii greci.
Din nefericire, dispozitivul se află în 82 de fragmente separate în acest moment, rămânând doar o treime din structura sa originală.
Mecanismul include 30 de roți dințate de bronz corodate, ceea ce face imposibilă observarea efectivă a dispozitivului în acțiune.
Pentru a vedea mai bine dispozitivul, experții de la University College London au folosit un sistem de modelare 3D pentru a rezolva misterul funcționării dispozitivului.
Această cercetare a dezvăluit că primul computer a fost o „creație de geniu”.
Cercetătorii au abordat în profunzime dispozitivul și munca lor de modelare într-o nouă lucrare publicată în Scientific Reports.
În general, cercetătorii consideră că dispozitivul era capabil să urmărească mult mai mult decât te-ai aștepta de la ceva creat în acea perioadă de timp.
“Acest aparat este pur și simplu extraordinar, singurul lucru de acest gen. Designul este frumos, astronomia sa este riguroasă… Cine a făcut mecanica acestui lucru a făcut-o extrem de atent… în termeni de valoare istorică consider că acest mecanism este mai valoros decât Mona Lisa”, a declarat profesorul Michael Edmunds de la Universitatea Cardiff, care a condus cel mai recent studiu al mecanismului.
Misterul Antikythera, decriptat?
Cercetătorii de la University College London (UCL) au anunţat, în revista Scientific Reports, că i-ar fi descifrat misterul, cel puţin parţial.
Dispozitivul acţionat manual, cu o vechime de circa 2.000 de ani, afişa mişcarea universului, trasând deplasarea celor cinci planete cunoscute la acea vreme, fazele lunii şi eclipsele solare şi lunare. Modul exact în care mecanismul reuşea să realizeze aceste performanţe s-a dovedit însă greu de desluşit.
Oamenii de ştiinţă de la UCL au început să reconstruiască dispozitivul, cu toate roţile sale dinţate, pentru a testa dacă teoria pe care au avansat-o funcţionează.
“Credem că reconstrucţia noastră se potriveşte cu toate dovezile pe care oamenii de ştiinţă le-au adunat din rămăşiţele existente până în prezent”, a declarat Adam Wojcik, specialist în ştiinţa materialelor la UCL.
Michael Wright, fost curator de inginerie mecanică la Muzeul Ştiinţei din Londra, a pus cap la cap mare parte din mecanism şi a construit o replică funcţională. Însă, cercetătorii nu au reuşit niciodată să înţeleagă pe deplin modul de funcţionare al dispozitivului. Eforturile lor nu au fost ajutate de rămăşiţele care au supravieţuit sub forma a 82 de fragmente separate, reconstruirea mecanismului fiind astfel echivalentă cu rezolvarea unui puzzle 3D uzat din care cele mai multe piese lipsesc.
Un mecanism incredibil
Cercetătorii de la UCL au descris în revista Scientific Reports modul în care, pe baza activităţii lui Wright şi a altor specialişti şi cu ajutorul inscripţiilor de pe mecanism şi a unei metode matematice descrisă de filosoful antic grec Parmenide, au reuşit să elaboreze noi aranjamente de piese care ar mişca planetele şi celelalte componente în modul corect. Soluţia permite ca aproape toate roţile dinţate ale mecanismului să se încadreze într-un spaţiu cu o adâncime de doar 25 de milimetri.
Potrivit echipei, mecanismul ar fi putut afişa mişcarea soarelui, a Lunii şi a planetelor Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn pe inele concentrice. Deoarece dispozitivul se baza pe ipoteza conform căreia soarele şi planetele se învârt în jurul Pământului, traiectoriile lor sunt mult mai dificil de reprodus cu roţi dinţate decât în situaţia soarele ar fi plasat în centru.
Cercetătorii cred că acest studiu îi aduce mai aproape de înţelegerea modului în care dispozitivul Antikythera afişa cerul, dar nu este clar dacă designul este corect sau dacă dispozitivul ar fi putut fi construit cu tehnici de fabricaţie antice, notează The Guardian. Inelele concentrice care alcătuiesc afişajul ar trebui să se rotească pe un set de axe imbricate, goale la interior, însă în lipsa unui strung cu care să fie modelat metalul nu este clar modul în care grecii antici au fabricat astfel de componente.
Misterul continuă
Fie că modelul funcţionează, fie că nu, misterele persistă. Nu se ştie clar dacă mecanismul Antikythera a fost o jucărie, un instrument educaţional sau dacă a servit altui scop. Iar în cazul în care grecii antici erau capabili să conceapă astfel de dispozitive mecanice, ce altceva au mai realizat datorită cunoştinţelor lor? Deşi metalul este preţios, “este ciudat că nu s-a găsit sau dezgropat nimic similar”, a spus Wojcik. “Dacă au avut tehnologia pentru a realiza mecanismul Antikythera, de ce nu au extins această tehnologie pentru a concepe alte maşinării, cum ar fi ceasurile?”, s-a întrebat specialistul.
Dispozitivul este expus la Muzeul Național de Arheologie din Atena, însoțit de o reconstituire a sa realizată și donată muzeului de către Derek de Solla Price. Alte reconstituiri sunt expuse la American Computer Museum din Bozeman, Montana, Computer History Museum din Mountain View, California, Children’s Museum of Manhattan din New York și în Kassel, Germania.
Mai multe detalii aflaţi de AICI.
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.
Cristi Popa este un jurnalist dedicat și un profesionist cu o etică puternică. El este cunoscut pentru capacitatea sa de a se adapta rapid la noile tehnologii și pentru a oferi informații corecte și la timp.
Pe lângă activitatea sa profesională, Cristi este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.