În 1929, un copil a descoperit un coif de aur în satul Poiana Coțofenești din județul Prahova. Arheologii au stabilit că acesta ar fi aparținut unui grup de triburi tracice care existau la sfârșitul epocii fierului. Aceste triburi erau cunoscute pentru ferocitatea și abilitățile lor de luptă, precum și pentru prelucrarea metalelor. Aceste două abilități mergeau mână în mână cu nevoia de armuri de protecție în vremuri de luptă.
Coiful de aur descoperit de Traian Simion, un băiețel originar din regiune, avea o greutate de aproape un kilogram și era surprinzător de bine conservat.
Experții au estimat că a fost realizată cândva în jurul anului 400 î.Hr. După ce au analizat detaliile coifului, aceștia au stabilit că trebuie să fi aparținut tribului geto-dacic.
Dacii erau cunoscuți pentru desenele care includeau triunghiuri, spirale, benzi și rozete, care sunt afișate în mai multe locuri pe coif.
Cum arătau dacii? Strămoșii noștri, diferiți față de românii din ziua de azi
Nu era un coif de aur obișnuit
Experții care au analizat coiful de aur de la Coțofenești și-au dat seama că nu era un obiect de protecție obișnuit.
Acesta prezintă mai multe imagini și desene detaliate care sugerează că a fost o piesă special realizată pentru o persoană importantă.
Arheologii au stabilit că acest coif a aparținut probabil unui rege din tribul geto-dacic, dacă nu unui alt nobil dintr-un trib înrudit.
Unii au spus că acest coif este de fapt coiful sacru al lui Zalmoxe, o ființă divină venerată de tribul geto-dacic. Cu toate acestea, există puține dovezi în favoarea acestei ipoteze.
Indiferent cine la purtat, este de remarcat starea aproape perfectă în care a fost găsit.
Cu excepția vârfului lipsă, restul coifului prezintă puține deteriorări. Fiecare dintre imaginile reprezentate pe coif este clară și poate fi ușor de interpretat.
O astfel de descoperire a fost semnificativă pentru arheologi, deoarece timpul nu este adesea atât de blând cu detaliile unor astfel de piese antice. Din fericire, metalele folosite pentru a realiza coiful de aur unic au fost suficient de durabile pentru a rezista testului timpului.
Ochi apotropaici, sacrificii de berbeci și descendenți ai Sfinxului
Cea mai mare parte a coifului de aur de la Coțofenești este acoperită cu știfturi mari în jurul capului.
Pe partea frontală a coifului de aur sunt doi ochi apotropaici sculptați cu grijă, despre care se credea că alungă magia malefică , cum ar fi ochiul rău. În jurul bazei coifului sunt multiple scene detaliate.
Fiecare dintre aceste scene vine cu propria interpretare, deși arheologii recunosc faptul că ele au avut probabil un fundal contextual care ar putea să nu fie pe deplin clar astăzi.
Orașul subteran al lui Zamolxe. Au avut dacii tuneluri sub Munții Bucegi?
Obrajii coifului de la Coțofenești înfățișează un sacrificiu animal. Mai exact, un bărbat sacrifică un berbec tăindu-i gâtul cu un cuțit mic.
Unii îl leagă de Misterele Mitraice , o religie de cult care se axa pe zeul Mithras. Cea mai populară scenă a religiei îl reprezenta pe Mithras ucigând un taur într-un mod similar cu cel al bărbatului de pe cască. Unele interpretări susțin că proprietarul coifului ar fi sacrificat în mod similar un berbec, ceea ce a dus la imaginea descrisă pe casca sa.
Motive asiriene și creaturi înaripate necunoscute
Protecția de gât a Coifului de aur de la Coțofenești conține două fiare vorace, un motiv comun în arta asiriană .
Istoricii au putut urmări răspândirea acestui motiv de-a lungul timpului folosind artefacte similare care prezentau aceste fiare. Deasupra acestuia se află o scenă cu trei creaturi înaripate necunoscute.
Aceste creaturi au chipuri și brațe umane, dar au cozi asemănătoare cu cele ale animalelor, pe lângă aripi. Se crede că aceste creaturi sunt descendenți ai sfincșilor.
De ce era Ceaușescu obsedat de Burebista. O poveste fascinantă
Partea superioară a coifului a fost deteriorată la ceva timp după crearea sa, lăsând un gol uriaș care expune interiorul coifului. Designerii grafici au reconstruit digital coiful pentru a oferi o imagine completă a acestuia.
O analiză completă a fascinantului coif de aur a determinat că creatorii au fost inspirați de mai multe stiluri de artă din regiune.
În timp ce au folosit multe elemente tipice geto-dacice, ei au folosit, de asemenea, teme iraniene și grecești în scenele detaliate și în ochii apotropaici.
Un mister incă neelucidat
Coiful de aur de la Coțofenești este doar unul dintre multele artefacte istorice care au ajuns în filmele moderne.
Cultura populară a făcut referire la acest stil de coif de multe ori, dar prima sa reprezentare a fost în filmul Dacii din 1966 . În film, regele Decebal poartă pe cap o versiune incorectă a coifului de Coțofenești.
Misterul stindardului dacilor: Balaurul cu cap de lup şi trup de şarpe
Coiful de recuzită are un vârf plat, în loc de un vârf rotunjit în formă de cupolă, ceea ce a răspândit informații eronate despre această piesă. Căști cu design similar, cu vârfuri plate, au fost folosite în cele din urmă în mass-media, inclusiv în benzile desenate. De asemenea, acțiuneea din acest film a avut loc la aproape 500 de ani după ce a fost creat coiful real, ceea ce îl face inexact din punct de vedere istoric.
În prezent, celebrul Coif de aur de la Coțofenești se află la Muzeul Național de Istorie a României din București.
Vizitatorii pot vedea piesa cu ochii lor, împreună cu restul colecției de artefacte antice tracice.
Cine a fost Deceneu, marele preot al dacilor? Un mister neelucidat