Cercetătorii egipteni sunt pe cale să rezolve misterul celebrei regine Nefertiti. În urma unor investigații cu un scaner special 3D, experții cred că au descoperit locul în care s-ar afla mormântul reginei, relatează GadgetReport.ro
De ani de zile, a existat o teorie controversată despre celebrul mormânt de 3.300 de ani al regelui Tutankhamon: că rămășițele reginei Nefertiti s-ar afla în același loc, într-o serie de camere secrete.
O echipă de oameni de știință condusă de Mamdouh Eldamaty, fostul ministru egiptean al antichităților, a confirmat această teorie.
Cercetătorii au examinat mormântul lui Tutankhamon cu un scaner special 3D și au descoperit un spațiu necunoscut anterior în apropierea camerelor în care a fost înmormântat regele Tut. Zona are aproximativ 2,1 metri înălțime și o lungime de 10 metri.
Ray Johnson, un egiptolog de la Universitatea din Chicago, afirmă că descoperirea este una cu adevărat senzațională. „În mod clar, există ceva de cealaltă parte a peretelui de nord al camerei de înmormântare”, a declarat acesta, potrivit ScienceAlert.
Teoria mormântului lui Nefertiti a fost avansată pentru prima dată în 2015 de către un egiptolog britanic care a spus că ar putea exista camere secrete în spatele mormântului regelui Tutankhamon.
Trei ani mai târziu, o altă echipă de cercetători, condusă de expertul Franco Porcelli, a investigat zona și, după trei ani de explorări, a ajuns la concluzia că în jurul mormântului faraonului nu există nimic altceva.
Miercuri, însă, echipa condusă de Mamdouh Eldamaty, fostul ministru egiptean al antichităților, pare să fi descoperit cu totul altceva.
Cercetătorii au găsit dovezi despre incinta secretă care ar putea conține rămășițele lui Nefertiti. Echipa și-a prezentat cercetările la Consiliul Suprem de Antichități din Egipt, la începutul lunii februarie.
DESCOPERIREA, PRIVITĂ CU SCEPTICISM
Celebritatea postumă a lui Tutankhamon se datorează mormântului său din Valea Regilor de lângă Teba, descoperit în 1922 de britanicul Howard Carter, singurul mormânt al unui faraon care timp de 3.200 de ani a scăpat neprofanat și nejefuit.
Faraonul a murit misterios, la vârsta de 19 ani, în 1323 î.Hr., după ce a condus tronul timp de 10 ani. Experții cred că a murit în urma unei cangrene, după ce, anterior, se credea că a fost ucis.
Tehnologia folosită de echipa condusă de Mamdouh Eldamaty nu este de încredere, a declarat Zahi Hawass, fost ministru egiptean al antichităților. ,,Nu a făcut niciodată vreo descoperire în niciun site din Egipt’’, a spus acesta, pentru Nature .
,,Cert este că dacă ar fi descoperite rămășițele lui Nefertiti, ar fi o descoperire științifică semnificativă’’, afirmă Nicholas Reeves, omul de știință britanic care a lansat pentru prima dată teoria că regina a fost înmormântată lângă mormântul regelui Tut.
CINE A FOST NEFERTITI
Nefertiti (numele egiptean înseamnă „Frumoasa care, iată, vine”). (n. cca.1370 î.Hr. – d. cca. 1330 î.Hr.) a fost „Marea soție” a faraonului Amenhotep al IV-lea, zis și Akhenaten.
Ea ar fi domnit aproximativ între 1379-1361 î.Hr., în vremea marii reforme religioase conduse de acest faraon, care a promovat cultul unic al discului solar, Aten. Nefertiti a fost și soacra și, se pare, și mama vitregă a faraonului Tutankhamon.
Nefertiti a devenit cunoscută în secolul al XX-lea mai ales datorită bustului (protoma) ei, ajuns în colecția Muzeului egiptean din Berlin, și care face parte în prezent din Muzeul Nou.
Bustul lui Nefertiti, în mai multe variante, a fost una din cele mai des copiate sculpturi dintre cele ce ne-au parvenit din Egiptul antic. Titlurile reginei Nefertiti erau numeroase, de exemplu, la Karnak sunt inscripții în care este denumită „Moștenitoarea, cea mare în grații, cea plină de farmec, marea aducătoare de fericire, doamna gingășiei, foarte iubită, care liniștește inima regelui în casa sa, în toate dulce vorbitoare, Stăpâna Egiptului de Sus și de Jos, Marea Soție a regelui, care o iubește, Doamna celor două țări, Nefertiti”.
Identitatea părinților lui Nefertiti nu este știută cu siguranță, dar se presupune că este fiica lui Ay, care a urcat mai târziu pe tron ca faraon. O altă ipoteză a văzut în Nefertiti o prințesă cu numele Tadukhipa, din regatul Mitanni din Asia Anterioară, și care ar fi fost mai întâi căsătorită cu Amenhotep al III-lea, tatăl lui Amenhotep al IV-lea. Nu se știe anul când s-a măritat cu Amenhotep al IV-lea.
MOARTEA LUI NEFERTITI
În anul al 14-lea al domniei lui Akhenaten (1336 î.H) Nefertiti dispare din documentele istorice. După această dată nu se mai vorbește de ea nimic.
S-au emis diferite ipoteze în legatură cu soarta ei. Nefertiti ar fi murit subit în urma unei epidemii ce lovise orașul ori de o altă cauză de moarte naturală. O altă teorie, care presupunea o cădere a ei în dizgrație, este astăzi afirmată, deoarece ștergerile deliberate de pe monumente ale unei regine-soții ale lui Akhenaten sunt astăzi demonstrate referindu-se la regina Kiya.
Împrejurările dispariției lui Nefertiti sunt așadar pierdute în negura istoriei.
„Stela co-regenței ” (aflată la Muzeul Petrie din Londra) o arată, după cum se vede, având statut de coregenta alături de sotul ei, și s-ar putea ca ea a domnit și după moartea sa. Unii cercetatori cred că Nefertiti și-ar fi schimbat numele, mai întâi în Ankhkheperure Neferneferuaten, iar mai apoi în Ankhkheperure Smenkhkare și că ar fi domnit pentru scurtă vreme ca unică suverană, sub acest ultim nume. Ei presupun și că, în calitatea ei de co-regentă și de succesoare a soțului ei, a încercat să ajungă la o reconciliere cu tabăra preoților zeului Amen și a celorlalți tradiționaliști. Nefertiti ar fi luat măsuri pentru a își pregăti urmașii – fiica, numită de acum înainte Ankhsenamun și fiul ei vitreg Tutankhamon – pentru perioada de după moartea ei. Aceștia ar fi fost educați în spiritul religiei tradiționale a vechilor zei. După această teorie, după doi ani de domnie, lui Neferneferuaten i-a urmat pe tron Tutankhamon.
Un comentariu
Pingback: Culoarul secret din Marea Piramidă, confirmat oficial