O matriță de bronz de pe vremea dacilor continuă să suscite interesul arheologilor, misterul din jurul acesteia fiind încă nedeslușit. Matrița este una fără precedent în istoria știută a poporului dac, iar cercetătorii cred că aceasta este o dovadă a științei și tehnologiilor incredibile cunoscute de adepții lui Zamolxe. Artefactul poate fi văzut la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Matrița de bronz a fost descoperită în vara anului 2013 de cunoscutul arheolog Vladimir Brilinsky, la acea vreme administrator al sitului UNESCO din Munţii Orăştie.
El a descoperit matricea întâmplător, în timp ce, împreună cu un grup de tineri, a urcat în Sarmizegetusa Regia pentru degaja arborii prăbuşiţi după furtuna din ajunul sărbătorii de Sânziene.
Matriţa se afla îngropată la circa un metru, în apropiere de poarta de sud a cetăţii şi de „valul roman”. Potrivit cercetătorilor, artefactul a fost descoperit în stare bună de conservare, pe suprafaţa lui putându-se observa, însă, urme de utilizare.
În lucrarea sa „Îndăcitul”, Vladimir Brilinsky a povestit detalii inedite despre evenimentul din 23 iunie 2013.
„De departe, zăresc printre frunzele verzi locul unde fuseseră smulşi arborii. Unul se rupsese de la jumătate, chiar de lângă zid, lovise cu putere alţi doi care s-au prăbuşit din rădăcini, lăsând în urma lor câte o groapă uriaşă. Mă îndrept singur către una dintre ele, mă sprijin în bâtă şi de la margine încep să scanez cu privirea toată grozăvia. Brusc, ochii mi se opresc pe o bucată de ceva, verde, cu urmele unui desen. Era un fel de cocleală ca la acoperişurile bisericilor din aramă sau cupru, care în timp devin verzi. Câţiva copii au ajuns lângă mine. Mijesc ochii obosiţi de ani şi desluşesc desenul ca fiind un hipopotam, curbat şi cu un bot lat. Mintea mi se întunecă brusc. Visez?”, a relatat Vladimir Brilinsky, în cartea sa.
Matrița de bronz a fost scoasă din pământ și dusă în laborator. Cercetătorii au descoperit, uimiți, că misteriosul obiect antic de bronz, cu o greutate de opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal perţios şi sticlă.
Cine a fost Deceneu, marele preot al dacilor? Un mister neelucidat
Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, printre care grifoni, lupi, hipopotami şi lei, care au dat naştere mai multor interpretări.
Cu ajutorul uneltelor de acest tip se puteau ornamenta foi subţiri din aur şi argint sau din aliaj pe bază de cupru, erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii.
”Matriţa este o piesă extrem de complexă, ne-am dat seama de acest lucru pe măsură ce o studiam. Cercetarea ei a fost o aventură intelectuală, care ne-a purtat din spaţiul mediteraneean, în spaţiul nord pontic, la Roma şi în tot felul de locuri în care am găsit informaţii legate de acest fel de obiect”, a relatat conf. dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babeş Bolyai, cel care a coordonat cercetările şi editarea volumului care descrie matriţa.
“Sunt o serie întreagă de animale fabuloase şi reale în această matriţă, iar însăşi faptul că ea a funcţionat la Sarmizegetusa Regia, în ajunul cuceririi romane ne spune că mediile dacice rezonau la această artă care ilustrează fiinţe mitologice. Există câteva preluări din acest bestiar fantastic şi în arta locală din Munţii Orăştiei, cum sunt grifonii, dar şi alte animale. Acest lucru ne spune că aristocraţia dacă rezona la tot ce înseamnă acest univers fabulos, indiferent de unde provine. Arta care ilustrează această matriţă vorbeşte o llimbă internaţională cu legături în spaţiul mediteraneean şi nord-pontic. Este foarte important că ea a fost găsită şi a funcţionat în Sarmizegetusa”, a afirmat istoricul Gelu Florea.
Comoara lui Decebal! Misterul tezaurului regelui dac, neelucidat
Un obiect de cult?
În Sarmizegetusa Regia se află ruinele a opt presupuse temple antice, iar piesa valoroasă ar fi putut fi utilizată chiar şi ca obiect de cult. Locul şi poziţia descoperirii sale nu exclud această ipoteză.
„Greutatea mare, de peste opt kilograme, şi starea foarte bună de conservare eliminau ipoteze precum pierderea ei din ”neatenţie” sau abandonarea voluntară determinată de o deteriorare accentuată care ar fi făcut-o inutilizabilă. Rămâneau alte posibile explicaţii, precum existenţa acolo a unui atelier, ascunderea matriţei de către proprietarul ei în contextul unui pericol iminent, cu speranţa recuperării ulterioare, sau depunerea ei într-un cadru ritual, tot ca o formă de scoatere din uz, dar cu o cu totul altă semnificaţie”, afirmă experții.
Misterul Sarmizegetusa Regia. Cine a distrus templele antice din Munții Orăștie
Un atelier dacic
Interesant este că, un an mai târziu, în apropierea locului în care a fost găsită matrița de bronz, arheologii au dezgropat peste 90 de fragmente de sticlă brută, de diferite culori (albastru, verde, roşu purpuriu, negru, maro etc.).
Cercetătorii au concluzionat că matricea și celelalte obiecte făceau parte din arsenalul unui atelier de prelucrare a sticlei, folosită în decorarea unor bijuterii. Locul unde s-ar fi aflat atelierul nu a fost descoperit.
Singurul volum apărut până în prezent, în care arheologii au încercat să ofere răspunsuri cu privire la obiectul antic, a fost publicat în 2015, sub titlul „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, lucrare coordonată de istoricul Gelu Florea.
Misterele de la Sarmizegetusa Regia! Cuiul dacic care nu ruginește și orașul subteran