Misterul Sarmizegetusa Regia. Cine a distrus templele antice din Munții Orăștie

Data: 26/12/2020 | Autor: .

Cele mai multe dintre ruinele templelor din Sarmizegetusa Regia păstrează urme ale unei distrugeri masive. În total, peste 700 de piese din piatră sparte şi câteva mii de lovituri aplicate, cu dalta, celor mai multe dintre structurile sacre din inima Munţilor Orăştiei. Ce s-a întâmplat acolo? Cine sunt de vină, dacii sau romanii?

Unul dintre marile mistere ale istoriei românilor rămâne încă neelucidat. Ce a dus la dezastrul de la Sarmizegetusa Regia?

Sarmizegetusa Regia (cea regească) a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. A fost nucleul unui sistem defensiv strategic format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane.

Cercetările arheologice au dus la descoperirea a şapte temple (două circulare, cinci patrulatere) în Sarmizegetusa Regia, pe două mari terase: a X-a, respectiv a XI-a.

„Din structura templelor a rămas doar o mică parte, ele fiind distruse în cursul războaielor cu romanii. Totuşi, elementele arhitectonice care s-au păstrat vorbesc de la sine despre o arhitectură religioasă monumentală, unică în lumea dacică.

Cel mai important ritual religios, sacrificiul, se desfăşura pe altarul de andezit de pe terasa a XI-a. Unic în Dacia până în prezent, altarul impresionează prin dimensiunile sale monumentale, prin atenţia deosebită acordată prelucrării şi asamblării pieselor din structura sa”, informează argeologii pe site-ul cetati-dacice.ro, dedicat cercetărilor arheologice din Sarmizegetusa Regia, coordonate de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

DISTRUSE DIN TEMELII

Templele antice din incinta sacră a Sarmizegetusei Regia au fost distruse din temelii, în timpul războaielor daco-romane. Însă cine sunt vinovații, dacii sau romanii?

Arheologii au păreri împărțite. Cei mai mulți cred că romanii au fost de vină, iar după războaie, locul a devenit victima jafurilor și căutătorilor de comori.

Alții cred însă că dacii sunt cei care și-au distrus templele, cu bună știință, într-un ritual de desacralizare.

„În total, sunt câteva sute de piese lovite cu insistenţă şi răbdare. Evident, se pune întrebarea de ce ar fi făcut romanii aşa ceva, ei, care erau toleranţi cu religiile celor cuceriţi şi care aveau tot interesul să îi atragă de partea lor pe zeii acelora. Ba mai mult, această clementia le era impusă soldaţilor romani, care erau aspru pedepsiţi în cazul în care profanau locurile sacre ale duşmanilor lor. Au existat şi excepţii, desigur, determinate de circumstanţe speciale.

Au fost apoi unii care au spus că de fapt nici nu sunt chiar aşa de rare excepţiile acestea şi că ce s-a întâmplat în Dacia nu e cu totul neobişnuit. Aceştia aduc ca analogie ce au făcut romanii la Cartagina, Corint, Numantia, Ierusalim sau Palmyra. E drept că situaţia de la Sarmizegetusa Regia nu seamănă cu nici una dintre cele de mai sus, dar sigur au avut romanii un motiv: ba că dacii făceau sacrificii umane, ba că religia lor şi templele le-au alimentat curajul în luptă, ba că au încălcat tratatul de pace, ba că aşa a vrut Traian ş.a.

Oricare ar fi fost motivul distrugerii templelor, autorii nu puteau fi decât romanii, spun toţi cei care s-au ocupat de acest subiect. A existat o singură excepţie: profesorul Valeriu Sîrbu, care a fost contrariat de absenţa aproape totală a inventarului acestor temple. De ce nu s-a găsit mai nimic în ele?

O asemenea situţie nu se putea explica, zice V. Sîrbu, decât prin golirea templelor înainte de venirea romanilor. Dacii au luat toate valorile şi le-au ascuns în locuri greu accesibile. Şi nu doar că au golit templele, dar le-au şi distrus, cu mâna lor, pentru a nu le lăsa să ajungă în mânile duşmanilor. Ipoteza a fost lansată în 2006, dar nu a avut ecouri”, scrie arheologul Aurora Peţan, pe dacica.ro.

Cum s-a format Luna. Misterul protoplanetei Theia

CE S-A ÎNTÂMPLAT LA SARMIZEGETUSA REGIA?

într-o analiză publicată în revista „Magazin Istoric” (mai 2017), istoricul Coriolan Horaţiu Opreanu oferea o altă perspectivă. Potrivit acestuia, construcţiile de la Sarmizegetusa nu ar trebui privite ca edificii religioase, ci mai degrabă locuri unde puteau fi depozitate grânele.

„Ce s-a întâmplat la Sarmizegetusa Regia? Probabil nu vom afla niciodată adevărul complet. Putem însă face scenarii, în baza datelor arheologice, a surselor literare antice şi a reprezentărilor de pe Columna lui Traian. Noi suntem de părere că dacii şi-au distrus ei înşişi templele şi au dat foc zonei sacre.

Scena incendierii unor clădiri importante este suprinsă pe columnă, şi chiar dacă acele clădiri nu arată cum ne-am aştepta noi, e remarcabil că sunt şapte, dintre care cinci rectangulare şi două circulare, adică exact câte şi cum erau la Sarmizegetusa Regia în momentul cuceririi (…) În total, peste 700 de piese din piatră sparte şi câteva mii de lovituri aplicate.

Un efort uriaş, pe care dacii ar fi avut motive să îl depună, însă ar fi fost ilogic pentru soldaţii care au cucerit cetatea. Distrugerea templelor de către dacii înşişi se poate traduce ca un act de desacralizare, de anulare a caracterului sacru al acelor clădiri şi în special al acelor îngrădituri perimetrale alcătuite din stâlpişori de piatră, care probabil marcau teritoriul consacrat zeilor.

Un tragic act final, care să împiedice profanarea, inevitabila pătrundere a cuceritorilor într-un spaţiu probabil destinat doar preoţilor Sarmizegetusei. O despărţire de zei, care s-au întors în cerurile lor”, afirma arheologul citând lucrarea „Who destroyed the Dacian temples? Some considerations about Sarmizegetusa Regia, the capital of the Dacian Kingdom”, de Valeriu Sîrbu şi Aurora Peţan.

Misterul Sarmizegetusa Regia, decriptat. Cea mai mare descoperire din ultima jumătate de secol

Cetatea Sarmizegetusa Regia

Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele.

Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conținea de asemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află și Calendarul Circular.

oponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice și la autorii antici (până în sec. al VII-lea) și în alte variante (cu inscripționare în elină și latină): ZarmizeghéthousaSarmiregSarmizge(colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) ZarmitzSarmazegeSarmizege etc. Numele ar putea fi unul dacic, dar a fost păstrat doar în variate forme fonetice ale limbilor greacă și latină.

După cucerirea Daciei și înglobarea ei în Imperiul Roman, capitala a fost mutată la Ulpia Traiana (Sarmizegetusa), aflată la peste 40 de km depărtare. Ruinele cetății dacice Sarmizegetusa Regia au fost incluse pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Orașul subteran al lui Zamolxe. Au avut dacii o rețea de tuneluri sub Munții Bucegi?

Legătura inedită a dacilor cu păduchii. Descoperirea de la Pericei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.