O brățară veche de 40.000 de ani descoperită în Siberia ar fi putut fi confecționată de o specie umană dispărută

O brățară unică din piatră verde descoperită alături de rămășițe umane antice într-o peșteră din Siberia este „cea mai veche descoperită vreodată”, datând de aproximativ 40.000 de ani, spun experții ruși.

Se crede că această bijuterie lustruită, cu aspect modern și complex – care poate că a aparținut unei prințese preistorice – a fost realizată din clorit de către Denisovani, o specie umană dispărută de mult timp.

Remarcabila brățară a fost găsită în munții Altai în 2008, dar abia acum au apărut fotografii care o arată în toată splendoarea ei, inclusiv o reconstituire a modului în care ar fi arătat la acea vreme.

Experții care au petrecut ani de zile examinând brățara spun că dovezile sugerează că a fost un obiect excepțional de rar al epocii și probabil că a avut o mare importanță pentru purtător.

În plus, nivelul de îndemânare și de expertiză necesar pentru a crea piesa a dus la speculații potrivit cărora acești primii oameni erau mai avansați din punct de vedere tehnologic decât se credea anterior, Denisovanii părând a fi mai pricepuți decât Homo sapiens sau Neanderthalienii.

Oamenii de știință au descoperit că o gaură a fost făcută într-o parte a brățării cu o precizie atât de mare încât nu putea fi realizată decât cu un burghiu cu rotație mare, similar celor folosite astăzi.

De asemenea, a fost șlefuită cu grijă, iar în centru a fost adăugat un pandantiv greu, probabil agățat de o curea scurtă din piele.

Cu toate acestea, arheologii au exclus posibilitatea ca brățara să fi fost realizată într-o epocă ulterioară și îngropată împreună cu rămășițele anterioare, de Denisovan.

Oamenii de știință au observat, de asemenea, că a fost făcută din clorit, o piatră găsită la peste 150 de mile distanță, ceea ce sugerează că brățara a avut o semnificație la acea vreme.

Această bijuterie unică este în prezent păstrată la Muzeul de Istorie și Cultură a Popoarelor din Siberia și Orientul Îndepărtat din orașul Novosibirsk.

Șefa muzeului, Irina Salnikova, a declarat: „Abilitățile creatorului său au fost perfecte. Inițial am crezut că a fost făcută de neanderthalieni sau de oameni moderni, dar s-a dovedit că maestrul a fost Denisovan.
‘Toate bijuteriile aveau o semnificație magică pentru oamenii antici. Brățările și podoabele de la gât trebuiau să protejeze oamenii de spiritele rele, de exemplu.

‘Dar acest obiect, având în vedere tehnologia complicată și materialul „importat”, a aparținut în mod evident unei persoane de rang înalt din acea societate’.

Misterul Homo naledi. Ritualul de acum 100.000 de ani care uimește cercetătorii

Anatoly Derevyanko, directorul Institutului de Arheologie și Etnografie, din cadrul Filialei Siberiene a Academiei de Științe a Rusiei, a declarat: „Brățara este uimitoare.

‘În lumina puternică a soarelui reflectă razele soarelui, iar noaptea, lângă foc, aruncă o nuanță profundă de verde.

‘Este puțin probabil ca aceasta să fi fost folosită ca o bijuterie de zi cu zi. Cred că această frumoasă și foarte fragilă brățară a fost purtată doar pentru câteva momente excepționale’.

Brățara a fost descoperită în interiorul faimoasei peșteri Denisova, renumită pentru descoperirile sale arheologice, printre care se numără oasele unui mamut lânos și ale unui rinocer lânos.

Cum a fost creată bijuteria?

Însă ceea ce i-a nedumerit pe experți a fost modul în care a fost confecționată bijuteria și rămâne departe de a fi clar cum ar fi putut-o crea specia umană primitivă.

Dr. Derevyanko a declarat: „Există o gaură forată cu un diametru de aproximativ 0,8 cm.

‘Studiind-o, oamenii de știință au descoperit că viteza de rotație a burghiului a fost destul de mare, cu fluctuații minime, și a fost aplicată găurirea de șevalet – tehnologie care este obișnuită pentru vremuri mai recente’

Directorul adjunct al institutului, Mihail Șunkov, a declarat că brățara a fost găsită ‘în același strat’ în interiorul peșterii cu rămășițele dovedite ale denisovanilor.

El a precizat că ‘nicăieri în lume’ nu a fost folosită o astfel de tehnologie într-o perioadă atât de timpurie.

Acest lucru a arătat că denisovanii erau ‘mai progresivi’ decât Homo sapiens și neanderthalienii, a spus el, chiar dacă ‘conform caracterelor lor genetice și morfologice’, erau mult mai primitivi.

Se crede că denisovanii datează de acum 600.000 de ani și nu erau nici neanderthalieni, nici oameni moderni.

ADN-ul descoperit în Spania sugerează că această specie – care era mai frecventă în Rusia și în est – a locuit la un moment dat în Europa de Vest, unde se credea că neanderthalienii erau singurii locuitori timpurii.

„Fiii pierduți ai lui Anunnaki”: Un trib din Melanezia prezintă niște gene ADN necunoscute

CINE ERAU DENISOVANII?

Cunoscuți și sub numele de homininii Denisova, Denisovanii sunt o specie umană dispărută.

Fragmentul de os al degetului tinerei – descoperit în 2010 în Peștera Denisova – a fost primul indiciu al existenței lor.
De atunci, au fost raportate două danturi aparținând unor membri diferiți ai aceleiași populații.

Omul dragon a existat în realitate! O descoperire incredibilă făcută de cercetători

Se cunosc foarte puține lucruri despre caracteristicile fizice ale speciei, întrucât singurele rămășițe fizice descoperite până în prezent sunt osul degetului, cei doi dinți și un os de la un deget de la picior.

Însă osul degetului este neobișnuit de lat și robust, ceea ce indică faptul că denisovanii erau asemănători din punct de vedere fizic cu neanderthalienii.

Peștera Denisova poartă numele lui Denis, un pustnic rus care a trăit acolo în secolul al XVIII-lea.

Oamenii preistorici, legături cu extratereștrii? Ce s-a descoperit în ADN-ul uman