Orașul subteran al lui Zamolxe. Au avut dacii o rețea de tuneluri sub Munții Bucegi?

Data: 18/02/2020 | Autor: .

Orașul subteran al lui Zamolxe. Au avut dacii o rețea de tuneluri sub Munții Bucegi?

Zona Sarmizegetusa Regia ar fi locul care ascunde, în subteran, un adevărat oraș, întins pe aproape 100 de kilometri. Un oraș construit de vechii daci și care, printr-o rețea amplă de tuneluri megalitice, ar fi avut legătură directă cu toate triburile din arcul carpatic. O teorie care face senzație de ani de zile, menită să scoată în evidență superioritatea dacilor, dar care, până în prezent, nu și-a găsit nicio dovadă palpabilă, relatează GadgetReport.ro

Au construit dacii tuneluri megalitice sub Munții Orăștie, sub Bucegi? Au avut tehnologia și forța umană să facă acest lucru? Întrebări care continuă să suscite interesul public și care, în anii 90, s-au concretizat într-o serie de cărți cu mare succes la public.

Ce spun, în esență, adepții teoriei orașului subteran, secret, al dacilor? Potrivit acestora, sub Munții Orăștie, leagănul civilizației lui Zamolxe, de-a lungul mileniilor ar fi fost construită o rețea amplă de tuneluri și încăperi în care dacii se retrâgeau din calea migratorilor.

Tunelurile dacice, de zeci de kilometri, ar traversa munţii din zona masivului Bucegi până în apropiere de Peştera Urşilor, din Carpaţii Occidentali. Mai mult chiar, ar exista galerii care comunică prin munte cu Retezatul şi Rarăul, din masivul Ceahlău, pe ale căror vârfuri ar fi fost, la fel ca pe Vârful Omu, sanctuare care formau „Triunghiul de aur” al Daciei.

Potrivit lucrării „Secretele României subterane“, ar fi vorba, în total, de peste 500 de kilometri de tuneluri şi catacombe săpate încă din timpuri străvechi, cu rol de cale de refugiu a populaţiei din calea cotropitorilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți adepți ai acestor teorii, fostul general Vasile Dragomir declara, în anii 90, că existența tunelurilor ar fi fost confirmată de armata romană care le-a descoperit când a invadat Dacia. În aceste locații secrete, dacii și-ar fi păstrat uriașele rezerve de aur care, ulterior, au contribuit la prosperitatea Imperiului Roman.

Aceste tuneluri ar fi fost folosite până în Evul Mediu, drept refugii pentru populație, iar apoi au fost astupate, pentru ca răsculații, iobagii și tâlharii să nu le mai poată folosi.

Un sâmbure de adevăr există în toată această teorie. Întradevăr, în multe zone din țară a fost dovedită existența unor tuneluri în care oamenii se ascundeau de năvălitori, însă nu la nivel megalitic.

Unul dintre aceste tuneluri s-ar afla sub Munții Ceahlău, fiind descoperit de un profesor de fizică din Iaşi, Constantin Bursuc. Acesta declara că în judeţul Suceava există o poartă de intrare în această reţea de tuneluri subterane artificiale, una spre Suceava, o alta pe sub muntele Godeanu, la vest de mănăstirea Tismana, și o a treia pe sub munţii Retezat, Bucegi, Ceahlău şi Satu Mare.

„Tunelul respectiv era în pantă, avea cam 10 metri lăţime şi 15 metri înălţime, cu boltă, iar în el gravitaţia se anula parţial, astfel că deplasarea în interior se făcea în salturi. Am bănuit că aceste tuneluri aparţin unei reţele construite de civilizaţia hiberboreană, cu drumuri interioare care se parcurg pe principiul antigravitaţiei, unde un corp de 100 de kg ajunge să cântărească doara 6-a parte. Sălile interioare erau luminate cu aplice cu fosfor din loc în loc”, afirma, la vremea respectivă, Constantin Bursuc.

Existența acestora, dincolo de declarațiile profesorului, nu a fost dovedită. O altă mărturie vizează existența unui tunel foarte aproape de DN 71, care leagă Sinaia de Bucureşti. După descoperirea acestuia, în 1941, trupele naziste de ocupaţie ar fi trimis în zonă mii de oameni care să-l facă viabil pentru transportul de petrol, însă lucrările au fost abandonate brusc, dintr-un motiv rămas necunoscut. În 1985, intrarea în tunel ar fi fost închisă complet de autortățile comuniste, prin detonare.

Un alt tunel, a cărui existență nu a fost însă confirmată, ar fi legat Castelul din Hunedoara de Cetatea Devei, aflată la aproape 20 de kilometri de Hunedoara. Construit de prizonierii turci, acesta ar fi fost folosit pentru deplasarea armatelor care apărau castelul şi cetatea.

Tuneluri mai mici, în principal de refugiu, dovedite arheologic, au fost însă găsite în București, Brașov, Iași, Constanța și Sibiu.

Dincolo de acestea, existența tunelurilor megalitice dacice nu a fost niciodată confirmată în ciuda teoriilor fantasmagorice care au legat aceste megastructuri de piramidele din Egipt și de civilizaţii extraterestre, vezi vestitul mit al punții de trecere către o altă dimensiune care s-ar afla în Munții Bucegi și care ar fi fost cunoscută de vechii preoți ai lui Zamolxe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.