Piramida lui Coandă! Casa multicelulară, soluție la criza de energie!

Data: 22/09/2022 | Autor: .

casa multicelulara a lui Coanda

Celebrul inventator român Herni Coandă a lansat, în anii ’30, un proiect imobiliar mai actual ca niciodată. Casa multicelulară inventată de Coandă era gândită să reducă la minim consumul de energie fără să facă niciun compromis în materie de confort.

După Primul Război Mondial, Henri Coandă intra într-o nouă perioadă creativă a vieții sale. Una dintre problemele care îl frământa pe tânărul inventator, aflat la Paris, era criza de locuințe și resurse de după război.

Cum, la fel ca acum, energia electrică era foarte scumpă iar gazul o raritate, multe dintre familii încălzindu-se încă cu lemne, Henri Coandă s-a gândit la o nouă soluție locativă menită să ofere un confort sporit locatarilor și care să facă economie la utilități.

Împreună cu arhitectul francez J. Dupre, Coandă punea bazele  unui proiect de imobil de locuințe civile care ar fi trebuit să fie realizat în estul Parisului.

Imobilul urma să aibă 700 de apartament dispuse pe o suprafață de 220 metri. Proiectul era gândit sub forma unei piramide cruciform, cu o înălțime de 100 metri.

Imaginați-vă o piramidă din care se păstrează utile doar zonele de pereți verticali care conțin muchiile înclinate ale piramidei și diagonalele bazei şi care văzută de sus arată ca o cruce, iar văzută din lateral arată ca o piramidă.

Henri Coandă a explicat că aceasta formă de casă multicelulară, dincolo de stabilitatea structurii, a ales-o pentru a permite fiecărui apartament să aibă acces la soare de-a lungul zilei, întrucât niciuna din laturile construcției nu este îndreptată către nord, imobilul fiind înclinat față de punctele cardinale.

Altfel spus, fiecare apartament, într-o anume perioadă a zilei, avea să beneficieze direct de lumină solară şi de aer curat produs de micile spaţii verzi organizate pe terasele existente în trepte.

OZN-ul lui Coandă! Aerodina lenticulară, un proiect care putea rescrie istoria României

Casele modulare, o soluție postbelică

La vremea la care au fost proiectate (anul 1921), casele modulare au apărut ca o necesitate de a construi locuinţe rezistente, într-un timp rapid şi la un preţ accesibil tuturor.

Pentru aceasta, Henri Coandă a inventat reţetele de beton armat şi a găsit noi geometrii de schelete metalice multicelulare, capabile să asigure rezistenţe sporite, fiind în acelaşi timp uşoare şi oferind o izolaţie termică şi fonică excelentă.

Trenul electric al lui Coanda! Încă o invenție care putea redefini România

Din păcate, casa multicelulară nu a fost transpusă în realitate nici până în ziua de azi. Construcţiile modulare brevetate prin aceeaşi perioadă, deşi erau departe de a fi estetice, şi-au găsit cu uşurinţă locul printre alte arhitecturi – aceasta pentru că s-a dovedit în timp că pot constitui soluţii eficiente în situaţii de criză şi nu numai.

Dacă imobilul nu a devenit realitate, invenţia care a stat la baza acesteia – folosirea betonului în structuri prefabricate – a devenit un succes. Henri Coandă chiar a înfiinţat în Franţa o societate pentru construcţia de case ieftine prefabricate: La société multicellulaire Coandă.

Laserul lui Coandă! A avut România o tehnologie care a speriat URSS?

S-au executat case sau subansamble multicelulare şi beton în Franţa, Belgia, Italia şi România. La Iaşi, în Palatul Culturii, au fost decorate două săli prin tehnica beton a bois.

În Bucureşti, prin aceeaşi tehnică au fost decorate câteva vitrine de magazin din centru, iar împreună cu câţiva arhitecţi, Coandă a realizat complexul şcolilor de la Obor.

Toate aceste caracteristici le recomandă chiar şi astăzi, nu doar ca locuinţe obişnuite, accesibile pentru cât mai mulţi oameni, ci şi ca soluţii în caz de catastrofe naturale (inundaţie, incendiu, cutremur).

Povestea Rombac 1-11. Primul avion de pasageri produs integral în România