Una dintre cele mai spectaculoase nave construite vreodată în șantierele navale din România a fost un yaht de lux realizat special pentru Nicolae Ceaușescu. Nava Mureș a reprezentat, la vremea ei, în anii ‘80, un adevărat standard de opulență, neegalat pînă în prezent de nicio ambarcațiune construită în România.
Yahtul „Mircea cel Mare”, redenumit după 1990 ,,Mureș’’, a fost construit în anul 1979, la Şantierul Naval de la Olteniţa. A fost o solicitare expresă a lui Nicolae Ceaușescu care își dorea să folosească nava pentru croaziere pe Dunăre.
Ideea construirii yahtului i-a venit lui Nicolae Ceauşescu după ce a făcut o vizită în Egipt, în anul 1979.
Preşedintele egiptean Anwar el Sadat l-a plimbat pe Nil cu un iaht de lux. Ceaușescu a rămas împresionat și le-a dat dispoziție inginerilor de la Şantierul Naval Olteniţa să-i construiască o navă asemănătoare.
Pentru constructori a fost o adevărată provocare, șantierul fiind, la acea vreme, specializat în construcția de nave spărgătoare de gheaţă, pentru Uniunea Sovietică.
Acesta este și motivul pentru care yahtul lui Ceaușescu s-a ales cu niște dotări spectaculoase, precum tabla groasă de aproape un centimetru, folosită la spărgătoarele de gheață.
Nava de tip pasager fluvial avea trei nivele, 3 elici, 3 linii de axe, 3 cârme, trei motoare principale de câte 2.465 cai putere fiecare şi două generatoare diesel.
Yahtul lui Ceaușescu avea o autonomie de 2.500 de kilometri, iar rezervele de apă şi rezervele de alimente asigură o autonomie de 5 zile, cu tot echipajul şi toţi pasagerii la bord.
Pe puntea vaporului a fost amenajat inclusiv un heliport.
Un adevărat yaht de lux
Dincolo de motoarele puternice și tabla extrem de groasă, yahtul lui Ceaușescu a setat noi standarde în materie de amenajări interioare.
Tot ceea ce ţinea de acest adevărat palat plutitor, de la motoare, aparatura de bord, mobilierul apartamentelor de protocol şi al cabinelor, aşternuturi şi veselă, îndeplinea cele mai înalte standarde de calitate.
Spaţiile de protocol, destinate lui Nicolae Ceaușescu și suitei sale ocupau primul etaj, unde se află patru apartamente şi 12 cabine.
La etajul al doilea au fost amenajate două saloane, dintre care unul de 231 de metri pătraţi – cea mai mare încăpere fără stâlpi de susţinere construită pe o navă românească.
Pereţii ambelor saloane au fost acoperiţi de tapet fin şi decoraţi cu tablouri oferite, la vremea respectivă, de Uniunea Artiştilor Plastici.
Nicolae și Elena Ceaușescu aveau fiecare câte un apartament, unul decorat în bej și celălalt în culoarea roz.
Ambele apartamente cuprind câte un pat, masă şi fotolii, toate albe. În plus, Elenei Ceauşescu i se pusese la dispoziţie şi o masă de toaletă.
Băile celor două apartamente sunt dotate inclusiv cu o cadă, iar bateriile au o culoare aurie. Lasă impresia că sunt din aur, însă este vorba doar despre un inox acoperit cu o vopsea specială.
Potrivit site-ului marinarii.ro, graţie finisajelor extraordinare, chiar şi acum, după aproape 30 de ani de exploatare, interiorul navei arată aproape la fel ca în prima zi.
Vasul fantomă
Interesant este că deși a fost investită o sumă colosală în construcția acestei nave, Ceaușescu a folosit-o doar o singură dată.
„Nicolae şi Elena Ceauşescu au mers doar o singură dată în croazieră pe nava construită special pentru ei. În august 1986, pe 23 şi 24 august, cuplul prezidenţial s-a îmbarcat pentru o plimbare din Portul Brăila până la o cabană de protocol aflată la Uzlina, pe braţul Sfântu Gheorghe”, se arată pe site-ul marinarii.ro.
În prezent, nava se află în administrarea Marinei Militare, fiind acostată la Brăila, acolo unde a fost construit, în anii ’80, un cheu special.
Ultima reparaţie capitală a avut loc în 2013, la Constanţa. Nava a fost modernizată, primind aparatură de bord nouă și fiind revopsită.
Nava „Mureş” este administrată de UM 02043, Secţia 329 Logistică. Echipajul are 19 oameni, dintre care doi ofiţeri, cinci maiştri militari, zece subofiţeri şi doi salariaţi civili.
„Misiunile impunătoarei ambarcaţiuni sunt diverse, de la găzduirea punctelor de comandă în timpul unor operaţiuni militare, până la transportarea de trupe şi materiale. În cazuri extreme, ar putea fi folosită pentru evacuarea de sinistraţi din zone afectate de calamităţi.
Principala menire a navei „Mureş” este, însă, la ora actuală, găzduirea unor activităţi de protocol ale Ministerului Apărării Naţionale.
Fosta navă prezidenţială a lui Ceauşescu nu este inclusă în circuitul turistic, ca urmare nu poată fi vizitată de civilii care şi-ar dori acest lucru. Reprezentanţii Marinei spun că introducerea în circuitul turistic ar presupune cheltuieli suplimentare, necesitând şi o creştere a personalului care deserveşte nava în prezent.
„Facem tot ce e posibil pentru a păstra nava într-o stare cât mai bună. Petrecerile private sunt excluse, pentru a nu se degrada nimic din dotările originale. O privim şi o tratăm ca pe un muzeu”, au declarat oficialii.