Cercetătorii din Africa de Sud, conduși de renumitul paleoantropolog Lee Berger, au anunțat o descoperire cu adevărat bulversantă. Cel mai vechi cimitir uman din istorie, descoperit la aproximativ 30 de metri sub pământ într-un sistem de peșteri de la Cradle of Humankind, nu a fost construit de specia noastră.
Palentologii spun că au descoperit cel mai vechi sit funerar cunoscut din lume, care conține rămășițele unei rude îndepărtate a oamenilor cu creier mic, despre care se credea anterior că este incapabilă de un comportament complex.
Conduși de renumitul paleoantropolog Lee Berger, cercetătorii au declarat că au descoperit mai multe specimene de Homo naledi – un hominid din epoca de piatră care se cățăra în copaci.
„Acestea sunt cele mai vechi înmormântări înregistrate până în prezent în arhiva homininilor, precedând dovezile de înmormântare a lui Homo sapiens cu cel puțin 100.000 de ani”, scriu cercetătorii într-o serie de articole preprint publicate în eLife.
Descoperirile contestă înțelegerea actuală a evoluției umane, care susține că dezvoltarea unor creiere mai mari a permis oamenilor să se angajeze în activități complexe și „semnificative”, cum ar fi îngroparea morților.
Cele mai vechi înmormântări de până acum, descoperite în Orientul Mijlociu și Africa, conțineau rămășițe de Homo sapiens – și aveau o vechime de aproximativ 100.000 de ani.
Cele găsite în Africa de Sud de Berger, ale cărui declarații anterioare au fost controversate, și de colegii săi cercetători datează de cel puțin 200.000 de ani î.Hr.
În mod critic, acestea aparțin, de asemenea, lui Homo naledi, o specie primitivă aflată la răscrucea dintre maimuțe și oamenii moderni, care avea creierul de mărimea unei portocale și avea o înălțime de aproximativ 1,5 metri.
Cu degete de la mâini și picioare curbate, mâini care mânuiau unelte și picioare făcute pentru mers, specia descoperită de Berger a răsturnat deja ideea că drumul nostru evolutiv era o linie dreaptă.
Homo naledi este numit după sistemul de peșteri Rising Star, unde au fost găsite primele oase în 2013.
Îngropările de formă ovală aflate în centrul noilor studii au fost găsite tot acolo în timpul unor săpături care au început în 2018.
Gropile, despre care cercetătorii spun că dovezile sugerează că au fost săpate în mod deliberat și apoi umplute pentru a acoperi cadavrele, conțin cel puțin cinci indivizi.
„Aceste descoperiri arată că practicile mortuare nu se limitau la H. sapiens sau la alți hominini cu creier de dimensiuni mari”, au declarat cercetătorii.
Locul de înmormântare nu este singurul semn că Homo naledi era capabil de un comportament emoțional și cognitiv complex, au adăugat ei.
Misterul Homo naledi. Ritualul de acum 100.000 de ani care uimește cercetătorii
Dimensiunea creierului
Gravuri care formează forme geometrice, inclusiv o „figură aspră de haștag”, au fost găsite, de asemenea, pe suprafețele aparent netezite în mod intenționat ale unui stâlp de peșteră din apropiere.
„Acest lucru ar însemna că nu numai că oamenii nu sunt unici în dezvoltarea practicilor simbolice, dar s-ar putea să nu fi inventat chiar astfel de comportamente”, a declarat Berger într-un interviu pentru AFP.
Mulți au fost revoltați când, în 2015, Berger, ale cărui descoperiri anterioare au obținut sprijinul National Geographic, a lansat pentru prima dată ideea că Homo naledi era capabil de mai mult decât sugera dimensiunea capului său.
„Înmormântarea, crearea de semnificații, chiar și „arta” ar putea avea o istorie non-umană mult mai complicată, dinamică și non-umană decât am crezut până acum”, a declarat Agustín Fuentes, profesor de antropologie la Universitatea Princeton, care a fost coautor al studiilor.
Misterul Homo Sapiens. Dublarea creierului oamenilor, influență ,,externă’’?