Cercetătorii de la Universitatea din Tübingen, Germania, au descoperit o specie nouă de dinozauri în Transilvania.T. platycephalus, membru al familiei Rhabdodontidae – un grup de dinozauri ornithopode erbivori – a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, în perioada Cretacicului târziu (acum 145 de milioane până la 66 de milioane de ani).
Acum 70 de milioane de ani, plantele cu flori evoluaseră – și, odată cu ele, primii polenizatori – iar strămoșii străvechi ai păsărilor abia începeau să experimenteze zborul.
Uriașul supercontinent Pangea se despărțise în mai multe continente mai mici, iar Europa era un arhipelag de insule tropicale, mai mult ca Indonezia de astăzi sau Galapagos.
Într-un nou studiu, publicat în Journal of Vertebrate Paleontology, cercetătorii au descris noua specie descoperită pe baza unor fragmente osoase din frunte și din porțiunea inferioară din spate a craniului.
În viață, T. platycephalus ar fi măsurat doar 2 metri și jumătate. Avea un cap lat și plat și trăia alături de alte reptile, cum ar fi crocodilii și broaștele țestoase.
Cercetările anterioare au sugerat că diversitatea dinozaurilor scăzuse deja în mod semnificativ până în acest moment din istoria Pământului, chiar înainte de extincția în masă care a pus capăt Cretacicului. Dar această nouă descoperire poate sugera că diverse forme de dinozauri făceau încă parte din peisajul Europei cretacice.
„Cu fiecare specie nou-descoperită, infirmăm presupunerea larg răspândită conform căreia fauna Cretacicului târziu a avut o diversitate scăzută în Europa”, a declarat Felix Augustin, autorul principal al studiului și doctorand la Universitatea din Tübingen, Germania.
Dinozaurii ar putea fi motivul pentru care nu trăim până la 200 de ani
Misterul T. platycephalus
Noua specie de dinozaur a fost botezată Transylvanosaurus platycephalus, sau „reptila cu cap plat din Transilvania”, fiind inclusă într-un grup de dinozauri pitici.
Dimensiunile reduse ale dinozaurului îl transformă în cel mai nou membru al așa-numitei familii de dinozauri pitici descoperiți în regiunea Hațeg.
Dinozaurii pitici din Hațeg sunt un grup de dinozauri care au captivat paleontologii încă de la descoperirea lor la începutul secolului XX.
În 2010, un alt grup de cercetători a stabilit că, în timpul Cretacicului târziu, în regiunea Hațeg se afla o insulă de aproximativ 80.000 de kilometri pătrați, unde au fost găsiți acești dinozauri pitici.
Insulele produc în mod obișnuit specii mai mici decât cele obișnuite. În prezent, există lemuri pitici pe o insulă din nordul Madagascarului și vulpi pitice în insulele Channel din California.
În urmă cu zece mii de ani, elefanți pitici și hipopotami pitici trăiau pe insulele din Mediterana. Într-un studiu publicat în 2021 în revista Nature Ecology and Evolution, cercetătorii au analizat mii de rapoarte privind schimbările de mărime corporală pentru peste o mie de specii și au descoperit că „regula insulei” este, în general, valabilă – de-a lungul generațiilor, animalele mari tind să devină mai mici atunci când sunt izolate pe o insulă.
Există câteva ipoteze care explică de ce animalele se micșorează pe o insulă. S-ar putea ca lipsa prădătorilor mari să le permită animalelor să rămână mici, a scris antropologul evoluționist Caitlin Schrein în 2016 în revista de antropologie Sapiens.
Ecosistemele insulare pot oferi mai puțină varietate de hrană, ceea ce poate duce la o creștere întârziată la unele animale, a scris Schrein. Iar dacă nu există prădători mari pe insulă, acele animale mai mici nu vor fi eliminate din populație.
În timpul Cretacicului târziu, dinozaurii Rhabdodontidae au fost cele mai comune erbivore mici și medii în ceea ce este acum Europa.
În noul studiu, cercetătorii au observat că rude ale lui T. platycephalus au fost găsite în Franța de astăzi, care la acea vreme ar fi fost o insulă separată. Pe măsură ce arhipelagul s-a format și nivelul mării a fluctuat, punțile de pământ dintre insule ar fi putut permite dinozaurilor să se răspândească și să evolueze izolat unii de alții.
Aceștia ar fi putut chiar să se disperseze între insule înotând pe distanțe scurte, a sugerat Augustin. Dinozaurii „aveau picioare puternice și o coadă puternică. Majoritatea speciilor, în special reptilele, pot înota de la naștere”, a spus Augustin.
De ce au dispărut dinozaurii? Povestea meteoritului care a făcut întuneric pe Pământ timp de 2 ani