Cercetătorii de la EMBLAS au calculat că apele Mării Negre sunt de două ori mai murdare decât apele mediteraneene. Potrivit studiului realizat de aceștia, Marea Mediterană are 50 de unități de canalizare pe metru pătrat, în timp ce Marea Neagră are 90 de unități.
Potrivit specialiștilor, Marea Neagră primește ape uzate nu numai din orașele din apropiere, ci și din alte 20 de țări europene. Adesea, nu trece prin stațiile de tratare. Aceasta este una dintre cauzele multor cazuri de probleme stomacale la oameni.
Un alt factor de poluare îl reprezintă transportul maritim. În fiecare an, porturile din diferite țări primesc nave și deșeuri de combustibil uzat, care au un impact negativ asupra situației mediului.
În plus, Dunărea aduce și ea o mulțime de murdărie în mare, după ce traversează aproape toată Europa de sud-est.
La capitolul poluare, Marea Neagră abundă în reziduri de plastic și substanțe chimice, inclusiv pesticidele, nitrații și multe altele.
Ekranoplan, „Monstrul din Marea Caspică”. Povestea unui avion unic!
Specialiștii spun că, din păcate, Marea Neagră se curăță foarte încet din cauza structurii sale. În adâncuri există depozite semnificative de hidrogen sulfurat. Marea Neagră, fiind despărțită de mai multe straturi de apă cu temperaturi diferite, este practic imobilă în părțile sale adânci.
,,Marea Neagră se află sub influența directă a apelor care sunt adunate într-un bazin hidrografic de peste două milioane de kilometri pătrați, drept urmare, apa este mai eutrofizată, adică mai bogată în săruri nurtitive decât cele cristaline. O mare foarte limpede și foarte albastră este o mare săracă în fitoplancton. Din acest considerent, apele Mării Negre sunt, în general, mai tulburi. La un moment dat, apele dinspre mare sunt împinse spre larg, iar cele din adâncime vin spre mal, iar atunci, apa capătă o culoare lăptoasă. Nu este specifică pentru tot litoralul românesc, ci pentru anumite zone”, afirmă Simion Nicolaev, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, din Constanța.
Prin urmare, există foarte puțin oxigen în partea de jos. În astfel de condiții, autocurățarea este extrem de dificilă.
Misterul Balkanatolia! Un continent pierdut în istorie, descoperit sub România
Unde este cea mai curată apă
Cea mai curată apă din zona litoralului românesc este în partea de sud, unde se află și Rezervația Maritimă 2 Mai-Vama Veche. Cea mai săracă în salinitate este zona de nord, influențată de vărsarea Dunării în Marea Neagră.
Fitoplanctonul din apele Mării Negre diferă de cele din oceane. Fitoplanctonul este baza pentru hrana din mediul acvatic, fiind sursă de hrană atât pentru animale microscopice, precum zooplanctonul, cât și pentru cele mai mari mamifere marine, precum balenele. Peştii mici şi nevertebratele se hrănesc, de asemenea, cu fitoplanctonul, apoi devin hrană pentru cele mai mari.
În timpul fotosintezei, fitoplanctonul consumă la fel de mult dioxid de carbon ca o pădure sau alte plante terestre. O parte din acest carbon ajunge, astfel, în adâncul oceanelor, când fitoplanctonul moare, iar o altă parte este transferată în diferite straturi ale oceanului, când fitoplanctonul este mâncat de viețuitoarele din oceane, care, la rândul lor, se reproduc, generează deşeuri şi mor.
În apele oceanelor, fitoplanctonul poate deveni periculos, la un moment dat, dar gradul de periculozitate nu s-a regăsit la cel din apele mărilor, mai ales acolo unde salinitatea este mai scăzută.