Proiectul care ar trebui să ofere Europei propria alternativă la Starlink a trecut de faza de planuri. Pe 7 august 2026, Comisia Europeană și consorțiul SpaceRISE au semnat acordul de implementare pentru constelația de sateliți IRIS², după negocieri încheiate cu o zi înainte. Documentul aduce o schimbare vizibilă de anvergură: rețeaua crește cu 66 de sateliți și ajunge la 348 în total.
Numele complet al programului, Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite, explică de la început prioritățile: reziliență și securitate, nu abonamente pentru consumatori.
Cum arată noua arhitectură a rețelei de sateliți IRIS²
Structura finală confirmată de Agenția Spațială Europeană cuprinde 330 de sateliți pe orbita joasă a Pământului și 18 pe orbita medie, plus elemente opționale pentru misiuni specifice. Comparativ cu planul inițial din 2024, care prevedea 264 de sateliți LEO și 18 MEO, adică 282 în total, diferența este exact stratul suplimentar de 66 de sateliți adăugat acum.
Acest strat dedicat este destinat apărării, securității și serviciilor de urgență. Potrivit ESA, întărirea va crește capacitatea guvernamentală securizată cu 60% în interiorul Uniunii Europene și cu 54% la nivel global, extinzând semnificativ capacitatea Europei de a susține misiuni critice în timp de criză.
Negocierile, cunoscute în interiorul programului drept Rendezvous 1, au început în ianuarie 2026 și s-au încheiat pe 6 august 2026. Ele au fixat parametrii care lipseau: designul detaliat, capacitatea sistemului, calendarul de desfășurare, prețul-țintă și nivelul investițiilor operatorilor privați.
Calendarul: primele lansări în 2029
Comisia, ESA și Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial lucrează acum împreună cu SpaceRISE și cu partenerii industriali pe patru direcții concrete: finalizarea designului detaliat al constelației, pregătirea fabricației sateliților și a infrastructurii securizate de sol, contractarea serviciilor de lansare și punerea progresivă în funcțiune a serviciilor începând din 2029.
ESA are un rol tehnic central, supraveghind dezvoltarea, calificarea și validarea în orbită a constelației.
„Astăzi facem un pas decisiv pentru securitatea și suveranitatea digitală a Europei”, a declarat Andrius Kubilius, comisarul european pentru Industria de Apărare și Spațiu. „Prin accelerarea livrării serviciilor timpurii de apărare și securitate și prin întărirea arhitecturii IRIS², vom pune rețeaua în funcțiune înainte de termen și vom crește capacitatea guvernamentală securizată cu peste 60% în interiorul Uniunii.”
„IRIS² este un răspuns clar la nevoia Europei de conectivitate suverană și securizată”, a spus Josef Aschbacher, directorul general al ESA. „Atingerea etapei critice Rendez-vous 1 demonstrează capacitatea Europei de a livra o capabilitate securizată și rezilientă, care permite acțiunea independentă și protejează interesele esențiale.”

Cine construiește efectiv rețeaua
Programul funcționează ca parteneriat public-privat. Concesiunea pe 12 ani a fost semnată pe 16 decembrie 2024 cu consorțiul SpaceRISE, format din operatorii SES, Eutelsat și Hispasat. La momentul semnării, costul total al programului era estimat la aproximativ 10,5 miliarde de euro, din care circa 6,5 miliarde din fonduri publice.
Echipa industrială include Airbus Defence and Space, Thales Alenia Space, OHB și Aerospacelab, alături de numeroase companii din lanțul european de aprovizionare. Comisia insistă că arhitectura programului lasă loc și pentru start-upuri, companii mici și mijlocii și mid-caps care dezvoltă tehnologii spațiale.
De unde vin banii suplimentari
Desfășurarea mai rapidă și capacitatea mărită cer bani în plus. Finanțarea suplimentară va veni dintr-o combinație de resurse din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și investiții adiționale ale statelor membre și ale altor țări participante.
Unele state s-au mișcat deja. Polonia a angajat 656 de milioane de euro, Ungaria 500 de milioane, iar Spania a anunțat investiții între 1,6 și 2 miliarde de euro. Alte contribuții naționale sunt în analiză, cu acordurile aflate în faza de finalizare. Comisia a trimis o scrisoare oficială Parlamentului European și statelor membre pentru a comunica rezultatul negocierilor.
IRIS² față în față cu Starlink
Comparația cu Starlink este inevitabilă, dar înșelătoare. Rețeaua SpaceX operează în prezent peste 10.000 de sateliți activi, adică de aproape 30 de ori mai mult decât va avea IRIS² la finalul desfășurării. Diferența nu este însă doar de scară, ci de scop.
Starlink a fost gândit de la început ca o rețea comercială masivă de internet de bandă largă. IRIS² pornește invers: prioritatea este conectivitatea securizată și continuă pentru utilizatorii guvernamentali autorizați din statele membre și din țările participante, în acest moment Norvegia și Islanda. Serviciul este proiectat pentru intervenții de urgență, ajutor umanitar, protecția infrastructurii critice și supravegherea frontierelor.
Accesul comercial vine ulterior. Companiile și cetățenii vor putea folosi rețeaua în zonele în care rețelele tradiționale nu există sau nu sunt fiabile, ceea ce plasează IRIS² în aceeași categorie funcțională cu testele de conectivitate satelitară directă pe telefon derulate deja de operatorii din România.
Ce înseamnă pentru România
Ca stat membru al Uniunii Europene și al ESA, România se numără printre beneficiarii serviciilor guvernamentale securizate ale IRIS². Utilizarea concretă va depinde însă de deciziile naționale privind contribuțiile financiare și de modul în care instituțiile locale își vor conecta comunicațiile la infrastructura europeană. Pe termen mai lung, o rețea multi-orbitală europeană poate reduce dependența serviciilor de urgență și a armatei de infrastructuri comerciale controlate din afara Uniunii — o preocupare care a devenit mult mai concretă în ultimii ani, pe măsură ce ambițiile orbitale ale operatorilor privați au crescut.
Informațiile despre acord au fost comunicate de Agenția Spațială Europeană și de Comisia Europeană, iar detalii suplimentare privind extinderea constelației au fost relatate de publicația Engadget, într-un material semnat de Mariella Moon.







