O comoară absolut inestimabilă pentru istoria cinematografiei și a tehnologiei a fost recent scoasă la lumină. Biblioteca Congresului din Statele Unite (Library of Congress) a anunțat restaurarea și publicarea celui mai vechi film din lume în care apare conceptul de „robot” sau automat. Lansată în anul 1897, pelicula mută poartă numele de Gugusse et l’Automate și poartă semnătura legendarului regizor francez George Méliès. Timp de peste un secol, istoricii au crezut că această capodoperă incipientă a genului science-fiction a fost complet distrusă și pierdută pentru totdeauna.
Descoperirea a fost făcută absolut întâmplător. Zece role de peliculă de nitrat, grav ruginite și deteriorate, au fost găsite în anul 2025 în Colecția William DeLyle Frisbee din Culpeper, Virginia. Înainte de a fi donate de către Bill McFarland din statul Michigan, aceste benzi prețioase au stat aruncate timp de zeci de ani prin subsoluri umede și garaje uitate.
Cine a fost vizionarul George Méliès?
Pentru a înțelege importanța uriașă a acestui scurtmetraj, trebuie să privim către geniul creatorului său. Marie-Georges-Jean Méliès este recunoscut la nivel mondial drept unul dintre părinții fondatori ai cinematografiei moderne. În timp ce contemporanii săi, precum frații Lumière, se mulțumeau să filmeze documentare simple cu trenuri care sosesc în gară sau muncitori ieșind de la fabrică, Méliès a inventat conceptul de „scene aranjate artificial”. El a fost primul om care a folosit o cameră de filmat pentru a spune o poveste narativă conectată.
Iluzionist de profesie, Méliès a descoperit efectele speciale dintr-o pură eroare tehnică. În toamna anului 1896, în timp ce filma în Place de l’Opéra din Paris, camera sa s-a blocat preț de câteva secunde. La vizionarea peliculei, regizorul a observat uimit cum un autobuz părea că se transformă instantaneu într-un dric mortuar. Pornind de la acest accident, el a început să experimenteze frenetic. A inventat tehnici folosite și astăzi, precum expunerea dublă, tranzițiile prin dizolvare, colorarea manuală a cadrelor și filmarea pe fundal mat (matte shots).
Adevărata performanță tehnică stă în faptul că el realiza majoritatea acestor efecte complexe direct în interiorul camerei de filmat, cu mult înainte ca pelicula să fie developată în laborator. Așa au luat naștere capodopere care au definit genul fantastic, precum faimosul Le Voyage dans la Lune (Călătoria pe Lună) din 1902. Din păcate, la sfârșitul secolului al XIX-lea, filmele erau considerate simple mofturi trecătoare. Ele erau proiectate de câteva ori și apoi aruncate, motiv pentru care o mare parte din opera sa a fost ștearsă din istorie.
Care este intriga primului film cu un „robot”?
Odată ce rolele ruginite au fost identificate, specialiștii de la Centrul Național de Conservare Audio-Vizuală au început o muncă titanică. Ei au stabilizat chimic și au scanat cu grijă pelicula fragilă care se fărâmița la cea mai mică atingere.
Rezultatul restaurării ne oferă un scurtmetraj de mai puțin de un minut, dar cu o încărcătură istorică uriașă. „Intriga din Gugusse et l’Automate este destul de simplă. Un clovn numit Gugusse prezintă un automat sub forma unui băiețel”, descriu jurnaliștii publicației New Atlas.
Acțiunea se precipită rapid. Clovnul învârte o manivelă, iar automatul mecanic începe să fluture un băț. Dintr-odată, prin magia montajului creat de Méliès, figurina crește în dimensiuni, devenind un bărbat adult uriaș. Robotul începe să îl lovească pe clovn în cap. Furios pe creația sa mecanică, Gugusse trântește robotul la pământ și îl lovește cu un ciocan uriaș de comedie. Cu fiecare lovitură primită, automatul se micșorează treptat până redevine o simplă marionetă, pe care clovnul o distruge complet cu o ultimă lovitură triumfătoare.
Deși efectele sunt rudimentare comparativ cu standardele actuale, acest scurtmetraj din 1897 reprezintă scânteia care a aprins fascinația Hollywood-ului pentru inteligența artificială și revolta mașinilor, o temă explorată decenii mai târziu în francize legendare precum Terminator sau Matrix.
