Una dintre cele mai profunde enigme ale științei este natura timpului și motivul pentru care acesta pare să curgă într-o singură direcție, din trecut spre viitor. O teorie provocatoare, formulată de unii dintre cei mai respectați fizicieni ai lumii, propune un răspuns radical: universul nostru ar putea avea un geamăn, o realitate în oglindă în care „săgeata timpului” este orientată în direcția opusă. Conform acestui model, Big Bang-ul nu a fost începutul unui singur univers, ci momentul nașterii a două lumi care se îndepărtează una de cealaltă în timp.
Enigma „Săgeții Timpului”
Această ipoteză îndrăzneață este, în esență, o încercare de a rezolva „problema săgeții timpului”. Majoritatea legilor fundamentale ale fizicii (precum cele ale gravitației sau electromagnetismului) sunt simetrice în timp – ele ar funcționa la fel de bine dacă timpul ar curge invers. Cu toate acestea, în lumea noastră macroscopică, timpul are o direcție clară și ireversibilă: ouăle se sparg, dar nu se refac niciodată de la sine; laptele se amestecă în cafea, dar nu se separă spontan.
Explicația standard pentru acest fenomen este legată de a doua lege a termodinamicii, care postulează că entropia (gradul de dezordine) a unui sistem izolat poate doar să crească. Universul nostru a pornit de la o stare de ordine extremă (entropie scăzută) la Big Bang și evoluează constant spre o stare de dezordine tot mai mare, ceea ce ne oferă percepția unui timp care curge înainte.
O nouă perspectivă asupra Big Bang-ului
Modelul propus de fizicieni de renume precum Sean Carroll (Caltech) și Alan Guth (MIT) oferă o nouă perspectivă. Ei sugerează că starea de entropie scăzută de la Big Bang nu a fost un „început” absolut, ci mai degrabă un punct de mijloc, o stare particulară într-o realitate mult mai vastă. Din acest punct, entropia a început să crească în două direcții temporale opuse, dând naștere a două universuri. Unul este cel pe care îl cunoaștem, cu timpul curgând „înainte” de la Big Bang.
Celălalt este un univers-oglindă, care se întinde „în spatele” Big Bang-ului și în care, din perspectiva noastră, timpul pare să curgă înapoi. Pentru un ipotetic observator din acel univers, lumea noastră ar fi cea în care timpul se scurge invers.
Această teorie ar putea explica, de asemenea, de ce legile fizicii par să funcționeze într-un anumit mod la scară cosmică și de ce percepem o astfel de ordine în universul timpuriu, fără a fi nevoie de o „condiție inițială” inexplicabil de specială a Big Bang-ului.
Ideea unei „săgeți a timpului” nu este nouă
A fost popularizată încă din 1927 de către astrofizicianul britanic Arthur Eddington, care a legat-o de creșterea entropiei. Dezbaterea a continuat de-a lungul deceniilor. Fizicianul Julian Barbour de la Universitatea Oxford, de exemplu, a argumentat într-un studiu din 2014 că gravitația, nu doar termodinamica, joacă un rol esențial în definirea direcției timpului. El susține că complexitatea universului, care crește sub influența gravitației, este cea care creează iluzia unui timp care curge. „Timpul nu este ceva care să fi existat înainte de Big Bang, sau cel puţin nu în forma în care îl percepem noi”, a declarat Barbour. „Modul în care curge timpul trebuie corelat cu ce s-a întâmplat în Univers.”
De la Fizică Teoretică la speculații Science-Fiction
Inevitabil, o teorie atât de spectaculoasă a fost preluată și de susținătorii unor idei mai puțin ortodoxe. Unii au speculat că acest univers-oglindă ar putea fi sursa unor fenomene neexplicate sau chiar casa unor civilizații extraterestre, care ar putea călători între cele două realități prin „porți spațio-temporale”, precum găurile negre. Este important de subliniat că aceste idei reprezintă o extrapolare science-fiction și nu fac parte din modelul științific propriu-zis, care este o construcție matematică menită să explice o problemă fundamentală a fizicii.
Un clip video tulburător
Un scurt videoclip expune, într-un minut şi jumătate, etapele fundamentale din evoluţia vieţii pe Pământ, folosind imagini spectaculoase care ilustrează evenimente cheie precum Big Bang sau formarea Terrei şi a Lunii.
Videoclipul, postat pe un site al NASA, este cel mai recent din proiectul„Simfonia ştiinţei/ Symphony of Science”, un proiect al cărui obiectiv este să transmită cunoştinţe ştiinţifice sub formă muzicală.
Clipul impresionant, denumit „Povestea noastră într-un minut/ Our Story in 1 minute”, este construit din succesiunea unor evenimente în încercarea de a spune povestea existenţei umane în doar 1 minut şi 37 de secunde, pe fundal muzical.
Cu fiecare etapă conturată pe scurt, de la început până la sfârşit, în videoclip apar o animaţie artistică a Big Bang-ului, o călătorie în jurul Universului, formarea Pământului şi a Lunii, apariţia vieţii pluricelulare şi a plantelor, evoluţia reptilelor şi a dinozaurilor, aterizarea devastatoare a unui meteorit, evoluţia mamiferelor şi a oamenilor şi, în final, naşterea civilizaţiei moderne.
https://www.youtube.com/watch?v=ZSt9tm3RoUU&feature=emb_title
