Curățarea frigiderului cu înălbitor e un subiect la care sfaturile oficiale par să se contrazică. CDC, agenția americană de sănătate publică, acceptă o soluție foarte diluată pentru dezinfectare, în timp ce Samsung îi interzice explicit folosirea pe aparatele sale.
Contradicția e doar aparentă. Autoritățile sanitare se uită la siguranța alimentelor, producătorii la materialele din care e făcut aparatul. Răspunsul practic: speli frigiderul cu apă caldă și detergent de vase, iar înălbitorul, dacă îl folosești, rămâne un pas opțional, foarte diluat, care nu atinge suprafețele pe care producătorul le interzice.
Pentru cine a avut în frigider un produs retras din comerț sau un aliment stricat, contează și ordinea pașilor, nu doar substanța.
Ce recomandă CDC pentru curățarea frigiderului
Ghidul CDC în cinci pași pleacă de la situația în care ai avut în frigider un aliment retras de pe piață. Primul pas este să arunci produsul și tot ce a stat în contact cu el, într-o pungă închisă. Apoi scoți restul alimentelor și le ții afară cât mai puțin, niciodată mai mult de două ore.
Rafturile, sertarele și celelalte piese detașabile se spală de mână cu apă fierbinte și săpun, apoi se șterg cu un prosop curat. Interiorul gol se șterge tot cu apă caldă și săpun, apoi cu apă curată, ca să nu rămână detergent.
Abia după acest pas intervine, opțional, dezinfectarea: o lingură de înălbitor lichid la un galon de apă. Transformată în unități europene, înseamnă aproximativ 15 mililitri la 3,8 litri, adică circa 4 mililitri de înălbitor la un litru de apă. O soluție mult mai slabă decât cea folosită de obicei pe gresie.
Un detaliu pe care puțini îl știu: rafturile de sticlă scoase reci din frigider nu trebuie băgate direct în apă fierbinte, pentru că pot crăpa din cauza șocului termic. Lasă-le întâi să ajungă la temperatura camerei.
De ce producătorii interzic înălbitorul
Samsung recomandă pentru interior și uși un detergent slab și uscarea cu o lavetă moale, iar pentru suprafețele din inox, un produs dedicat pentru oțel inoxidabil, sub formă de lichid, pastă sau spumă. Pe lista substanțelor interzise se află benzenul, diluantul, înălbitorul, alcoolul, acetona și amoniacul.
Explicația producătorului ține de stratul de protecție aplicat pe suprafață: substanțele agresive îl pot eroda. Samsung avertizează că folosirea lor poate deteriora aparatul și, în formularea companiei, poate provoca electrocutare sau incendiu, mai ales când lichidul ajunge în zona componentelor electrice. Din același motiv, producătorul cere să nu pulverizezi apă direct pe aparat și să nu folosești lavete îmbibate.
Pe inox, riscul principal nu e unul imediat. Clorul lăsat pe suprafață sau folosit repetat poate produce pete și, în timp, coroziune. Dacă ai folosit deja înălbitor pe exterior, clătește bine cu apă curată și usucă imediat.
Ce înseamnă pentru produsele de curățenie din România
În magazinele din România, înălbitorul se vinde de obicei ca soluție de hipoclorit de sodiu, sub diverse mărci, și e numit popular „clor”. Fiind un amestec periculos, eticheta lui urmează regulile europene de clasificare și etichetare, Regulamentul CLP, care impun o mențiune suplimentară pentru produsele pe bază de clor: să nu fie folosite împreună cu alte produse, pentru că pot elibera gaze periculoase.
Avertismentul contează direct în bucătărie. Amestecat cu produse acide, cum sunt oțetul sau detergenții anticalcar, ori cu produse pe bază de amoniac, înălbitorul eliberează gaze toxice. De aceea regula de bază este un singur produs la o curățare și clătire între etape.
Al doilea element local ține de manualul aparatului. Frigiderele vândute în Uniunea Europeană trebuie să vină cu instrucțiunile de utilizare și informațiile de siguranță într-o limbă ușor de înțeles pentru consumatorii din țara respectivă, potrivit Regulamentului general privind siguranța produselor. Instrucțiunile de curățare din manualul în limba română sunt, deci, referința care contează și pentru garanție.
O rutină de curățare care nu strică frigiderul
Pentru curățarea obișnuită, apa caldă cu puțin detergent de vase e suficientă pentru rafturi, sertare, garnituri și pereții interiori. Clătește cu o lavetă umezită doar în apă curată și usucă înainte de a pune alimentele la loc.
Pentru mirosuri persistente, recomandările autorităților americane de siguranță alimentară includ bicarbonatul de sodiu lăsat într-un recipient deschis. Același bicarbonat funcționează bine și la alte electrocasnice, cum am arătat în ghidul despre curățarea mașinii de spălat vase cu bicarbonat și oțet.
Tot o dată sau de două ori pe an merită aspirat praful de pe spatele aparatului, unde se află condensatorul, pentru că un schimbător de căldură încărcat de praf face compresorul să lucreze mai mult. Iar ordinea în care pui alimentele înapoi contează și ea, după cum am explicat în articolul despre depozitarea fructelor care se coc unele pe altele.
Concluzia practică e simplă: înainte de orice substanță mai puternică decât detergentul de vase, deschide manualul frigiderului tău. Aceeași logică a instrucțiunilor producătorului se aplică și altor aparate din casă, inclusiv celor la care folosim din obișnuință produse nepotrivite, cum e balsamul de rufe în mașina de spălat. Alte ghiduri sunt adunate în secțiunea dedicată electrocasnicelor.
