Internet 5G acasă sună ca soluția evidentă pentru cine nu vrea firme de cablu, șanțuri în curte și programări de instalare. Tehnologia a devenit destul de matură cât să înlocuiască abonamentele DSL sau prin satelit, însă rămâne cu un set de limitări care nu apar în reclame.
Principiul este același ca la telefon: un echipament din locuință captează semnalul radio emis de o antenă și îl transformă în rețea locală. Poți conecta un cablu de rețea la router, dar semnalul nu vine prin fir de la un centru de date, ci prin aer. Tocmai de aici pornesc aproape toate problemele.
Vitezele rămân sub fibră, iar uploadul e capitolul dureros
5G bate fără efort DSL-ul și internetul prin satelit, dar nu se apropie de fibră. Teoretic, 5G poate atinge 20 Gbps, însă în aplicația casnică vei prinde o fracțiune infimă din acest număr.
Diferența devine brutală la încărcare. Pe fibră, viteza de upload este de regulă egală cu cea de download. Pe 5G, ea urcă greu peste două cifre.
Fluctuațiile pe care nu le poți controla
Viteza poate să scadă la jumătate fără ca tu să fi schimbat ceva. Motivul principal ține de felul în care funcționează rețeaua. Pe măsură ce tot mai mulți utilizatori se conectează la aceeași celulă, capacitatea disponibilă se împarte, iar performanța scade în orele de vârf.
Limitările de trafic există și pe conexiunile prin cablu, dar acolo variațiile sunt mai mici. La 5G, abonații pot trece de la viteze mulțumitoare la prăbușiri de performanță fără nicio explicație vizibilă și fără vreo pârghie de intervenție.
Mediul contează mult mai mult decât la fibră
Fiecare obstacol dintre antenă și locuință slăbește semnalul, așa că poziția echipamentului din casă devine o decizie tehnică, nu una estetică. Verizon a ajuns să pună la dispoziția clienților un instrument de tip busolă, care ajută la găsirea locului potrivit pentru gateway. Pe fibră, poziția routerului contează și ea, dar orice dispozitiv important poate fi mutat pe cablu, iar problema dispare.
Vremea intră și ea în ecuație. Antenele sunt expuse, iar ploaia, ninsoarea și furtunile degradează de obicei conexiunea. Există și un contraargument onest: în caz de inundații sau vânt puternic, o rețea radio nu are cabluri care să fie rupte, deci se poate reface mai repede. În uzul zilnic însă, o zi ploioasă înseamnă aproape sigur o zi cu internet mai slab.
Acoperirea și operatorii care refuză tehnologia
Cel mai mare dezavantaj rămâne, pentru mulți, indisponibilitatea. Serviciul se extinde în continuare, iar hărțile de acoperire trebuie verificate individual, pentru fiecare furnizor. În zonele rurale, opțiunea poate lipsi complet. Există și opoziție locală față de instalarea antenelor, motivată fie de temeri legate de sănătate, fie de impactul vizual asupra peisajului.
Merită internet 5G acasă în România
Potrivit datelor ANCOM, România a depășit cinci milioane de conexiuni fixe de tip gigabit, trei din patru conexiuni fixe merg exclusiv pe fibră optică, iar 93% dintre ele permit viteze de peste 100 Mbps. Penetrarea internetului fix este de 80 la sută raportat la o sută de gospodării, cu 86 la sută în mediul urban și 72 la sută în cel rural.
Concluzia practică este simplă. În oraș, unde fibra este ieftină și abundentă, internetul fix pe 5G nu are un argument real. În sate și în zone izolate, unde cablul nu a ajuns și nici nu se anunță, el rămâne o soluție bună, mai ales comparat cu variantele prin satelit. Merită să calculezi mai întâi de câtă viteză de internet ai nevoie acasă, pentru că multe gospodării plătesc pentru un plafon pe care nu îl ating niciodată. Pentru zonele fără acoperire terestră, operatorii testează deja alternative: Vodafone și Orange experimentează în România internetul prin satelit direct pe telefon. Iar dacă ai deja fibră și tot ai probleme de acoperire în casă, vinovatul este de obicei echipamentul: TP-Link a anunțat recent primul său router Wi-Fi 8.
