Pe scurt: Netograf, aplicația gratuită a ANCOM, este singurul test de viteză pe care furnizorii îl acceptă ca dovadă la o reclamație. Pentru internetul fix îți trebuie minimum 6 teste în 24 de ore, la cel puțin o oră distanță, dintre care unul între 23:00 și 07:00; pentru o problemă constantă, 5 zile de teste în cel mult 30 de zile, inclusiv o zi de weekend. Traficul Netograf nu se taxează și nu consumă din abonament. Criteriile au fost verificate pe 25 octombrie 2026 în documentele oficiale ANCOM.
„Netograf” rămâne una dintre căutările prin care cititorii ajung pe ghidurile noastre despre internet, deși prima prezentare a aplicației a apărut la noi în 2018. Între timp s-au schimbat multe: aplicația are versiuni pentru Windows, macOS, Android și iOS, poate programa singură testele, iar ANCOM a publicat în octombrie 2026 raportul cu rezultatele pe 2025. Mai important, regulile după care îți poți dovedi dreptatea în fața operatorului sunt acum clare și le găsești mai jos, cu un exemplu de calcul.
Ce este Netograf și de ce contează mai mult decât alte teste de viteză?
Netograf este instrumentul certificat de monitorizare al ANCOM, autoritatea care reglementează comunicațiile în România. Măsoară viteza de descărcare și de încărcare, latența, variația latenței (jitter) și pierderile de pachete, între dispozitivul tău și serverele de test aflate în două noduri naționale de interconectare. Testele de la alte servicii pot fi utile ca orientare, dar doar Netograf intră în procedurile de reclamație ale furnizorilor, conform Deciziei ANCOM nr. 1112/2017 și Regulamentului european 2015/2120 privind internetul deschis.
Un detaliu care contează mai ales pe mobil: traficul folosit de Netograf nu se taxează, nu se scade din resursele abonamentului și nu poate fi limitat sau blocat de operator. Poți rula oricâte teste ai nevoie fără să-ți consumi gigaii incluși.
Cum faci un test Netograf corect, pas cu pas?
Primul pas este să citești procedura de testare publicată de operatorul tău. ANCOM precizează că o reclamație poate fi soluționată doar dacă testele respectă metoda anunțată de furnizor, pe care abonatul trebuie să o accepte înainte de măsurare. O găsești de regulă în contract sau pe site-ul operatorului, la secțiunea despre parametrii de calitate.
Al doilea pas este alegerea aplicației. Pe calculator descarci aplicația Netograf pentru Windows sau macOS din linkul aflat pe prima pagină a site-ului netograf.ro, iar pe telefon iei aplicația din Google Play sau App Store. Varianta din browser funcționează și ea, dar pentru dovezi e mai sigur să folosești aplicația dedicată.
Al treilea pas este contul. Poți testa și fără cont, însă doar cu un cont gratuit vezi istoricul în grafice și tabele, poți programa teste la intervale regulate, pe una sau mai multe zile, și poți exporta rezultatele în CSV sau PDF. Exportul acesta îl ceri la reclamație.
Al patrulea pas ține de condițiile de test. Pentru internetul fix, conectează calculatorul prin cablu direct la router și oprește descărcările, streamingul și celelalte dispozitive din casă. Raportul ANCOM pe 2025 arată cât de mare e diferența: media testelor pe cablu a fost de 482 Mbps la descărcare, față de doar 166 Mbps prin Wi-Fi. Pe mobil, aplicația îți semnalează factorii care ar fi putut afecta testul, de exemplu un semnal sub pragul stabilit, așa că e bine să testezi din locurile în care folosești de obicei telefonul.
Câte teste îți trebuie ca să dovedești că internetul e lent?
Criteriile de mai jos sunt cele descrise de ANCOM în raportul național privind internetul deschis, publicat în iunie 2026. Ele pornesc de la cele trei viteze trecute obligatoriu în contractul de internet fix: minimă, disponibilă în mod normal și maximă. Pe mobil, contractul trebuie să conțină viteza maximă estimată.
| Situație | Câte teste | Când se consideră problemă |
|---|---|---|
| Internet fix, diferență importantă | Minimum 6 teste în 24 de ore, la cel puțin o oră distanță, minimum unul între 23:00 și 07:00 | Cel puțin 2 teste sub viteza minimă sau cel puțin jumătate dintre teste la maximum 50% din viteza disponibilă în mod normal |
| Internet fix, diferență continuă sau recurentă | Teste în minimum 5 zile dintr-un interval de cel mult 30 de zile consecutive, inclusiv o zi de weekend, câte minimum 6 pe zi, după aceleași reguli | Cel puțin 2 teste sub viteza minimă, cel puțin jumătate dintre teste sub viteza disponibilă în mod normal sau niciun test la viteza maximă |
| Internet mobil | Același calendar: 5 zile în cel mult 30, inclusiv weekend, 6 teste pe zi, unul noaptea | Cel puțin jumătate dintre teste sub valorile asumate de operator în contract |
| Dovada la reclamație | Exportul CSV sau PDF din contul Netograf pentru perioada respectivă | Se depune în scris, alături de alte documente relevante |
Un exemplu de calcul: când ai dreptul să reclami?
Să luăm un abonament fix ipotetic, cu viteza maximă de 1.000 Mbps, viteza disponibilă în mod normal de 500 Mbps și viteza minimă de 300 Mbps. Într-o zi faci șase teste pe cablu, la ore diferite, unul dintre ele la miezul nopții. Rezultatele sunt 710, 240, 650, 220, 250 și 600 Mbps.
Pragul de 50% din viteza disponibilă în mod normal este 250 Mbps. Trei dintre cele șase teste, adică jumătate, sunt la acest nivel sau sub el, așa că ai o diferență importantă. În plus, toate trei sunt sub viteza minimă de 300 Mbps, deci și a doua condiție e îndeplinită. Dacă situația se repetă în cel puțin cinci zile dintr-o lună, inclusiv într-o zi de weekend, vorbim de o diferență recurentă, iar argumentul tău devine mult mai solid.
Un calcul similar merge și pe mobil, dar acolo contează doar dacă cel puțin jumătate dintre teste rămân sub valorile din contract. Ca reper, media națională măsurată în Netograf în 2025 a fost de 68 Mbps la descărcare pe mobil, iar pe 5G operatorii au ajuns la 131 Mbps (Orange), 103 Mbps (Digi), 86 Mbps (Vodafone) și 67 Mbps (Telekom), potrivit raportului ANCOM. Am detaliat diferențele dintre rețele în analiza raportului ANCOM pe 2025.
Cum faci reclamația la Digi, Orange sau Vodafone?
Reclamația se face în scris, cu exportul Netograf atașat. Procedurile diferă puțin de la un operator la altul, iar ANCOM le menționează în raportul său: Digi primește reclamațiile în punctele de prezență sau prin e-mail, Vodafone cere ca reclamația să fie depusă în cel mult 30 de zile de la ultima măsurătoare, iar Orange solicită o reclamație scrisă. Dacă nu știi pe ce canal să scrii, verifică datele de contact Digi actualizate în octombrie sau secțiunea de asistență a operatorului tău.
Regulamentul european obligă furnizorii să explice în contract ce remedii ai dacă viteza reală se abate constant de la cea promisă. În practică, ANCOM a consemnat cazuri în care furnizorii au reziliat contractul înainte de termen, fără penalități, pentru abonații aflați încă în perioada inițială. Păstrează o copie a reclamației și numărul de înregistrare primit.
Ce faci dacă testele ies prost, dar operatorul nu rezolvă?
Înainte de reclamație, elimină cauzele din casă. ANCOM avertizează că rezultatele pot fi influențate de dispozitiv, de numărul de utilizatori conectați simultan, de router, de limitele sistemului de operare sau ale browserului, iar pe mobil de semnal și de aglomerarea rețelei. Repornește routerul, încearcă alt cablu și alt calculator, apoi reia seria de teste.
Dacă problema rămâne și furnizorul nu răspunde sau respinge reclamația fără motiv, te poți adresa ANCOM, la adresa ancom@ancom.ro sau prin datele de pe pagina de contact a instituției. În raportul din iunie 2026, ANCOM notează aproximativ 100 de reclamații privind performanța internetului fix și mobil, majoritatea rezolvate de furnizori sau clarificate de autoritate. Pentru cazurile în care operatorii nu respectă obligațiile de informare, legea prevede amenzi de la 5.000 la 60.000 de lei, iar pentru furnizorii mari, de până la 5% sau 10% din cifra de afaceri.
Iar dacă ajungi la concluzia că rețeaua din zona ta pur și simplu nu poate oferi mai mult, merită să compari ofertele. Am adunat recent cele mai ieftine abonamente de internet mobil nelimitat, utile ca rezervă sau ca alternativă la o conexiune fixă care nu se ridică la nivelul promis.
