Mai bine de jumătate dintre mașini rulate verificate în România în ultimul an aveau istoric de daune, iar la una din douăsprezece kilometrajul fusese dat înapoi. Cifrele vin din Indexul de transparență 2026 al carVertical, publicat pe 20 octombrie 2026, care pune România pe locul 20 din 23 de piețe europene analizate. Sub noi se află doar Letonia, Bulgaria și Ucraina.
Clasamentul nu spune doar că piața e riscantă. Arată și unde se ascunde riscul: în importuri, în kilometri șterși de la bord și în reparații mari care nu apar la prima vedere. Mai jos sunt cifrele pentru România, comparația cu anul trecut și pașii pe care Registrul Auto Român îi recomandă înainte de a plăti pentru o mașină rulată.
Ce arată indexul carVertical 2026 pentru România?
România are un scor de transparență de -97,6 puncte. Indexul pornește de la rapoartele de istoric vândute de companie timp de 12 luni, din octombrie până în septembrie, și combină șase indicatori: ponderea kilometrajelor modificate, câți kilometri au fost șterși în medie, ponderea mașinilor avariate, valoarea relativă a daunelor, ponderea importurilor și vârsta medie a mașinilor verificate.
Pentru România, 58,48% dintre mașinile verificate aveau cel puțin o daună înregistrată, aproape identic cu anul trecut (58,2%). Valoarea medie a daunelor a fost de 3.291 de euro. Vârsta medie a mașinilor verificate a ajuns la 10,26 ani, iar 59,56% dintre ele fuseseră aduse din străinătate.
| Indicator (România) | Index 2026 | Anul trecut |
|---|---|---|
| Loc în clasament | 20 din 23 | – |
| Scor de transparență | -97,6 puncte | – |
| Mașini cu istoric de daune | 58,48% | 58,2% |
| Valoarea medie a daunelor | 3.291 euro | – |
| Mașini cu kilometrajul dat înapoi | 8,3% | 7,5% |
| Kilometri șterși, în medie | 85.779 km | – |
| Mașini aduse din import | 59,56% | – |
| Vârsta medie a mașinilor verificate | 10,26 ani | – |
Datele vin din pagina indexului și din comunicatul transmis de companie redacției. Pentru indicatorii marcați cu liniuță, carVertical nu a publicat o comparație directă cu ediția anterioară.
Cât de des e dat înapoi kilometrajul la mașinile din România?
Frauda cu kilometrajul este indicatorul care s-a înrăutățit cel mai vizibil. Ponderea mașinilor cu bordul modificat a urcat de la 7,5% la 8,3%. Mai grav este ce se întâmplă la fiecare caz în parte: în medie, de la bord dispăruseră 85.779 de kilometri.
Un calcul simplu arată miza. O mașină afișată cu 150.000 de km, dacă intră în media de mai sus, ar avea în realitate aproape 236.000 de km. Diferența contează la uzura motorului, a cutiei de viteze și a suspensiei, dar și la preț, pentru că vânzătorul încasează bani pentru o mașină mai „tânără” decât este. Am mai scris despre mașinile din România cu kilometrajul dat înapoi cu peste 320.000 km, cazurile extreme din datele de la începutul anului.
Cum stă România față de Bulgaria, Ungaria sau Polonia?
Diferențele din regiune sunt mari. Ungaria are -30,7 puncte și e pe locul 17, Polonia are -22,6 puncte (locul 16), iar Cehia, cu -3,6 puncte, e pe locul 13. Serbia, cu -34,6 puncte, e și ea peste România. În schimb, Bulgaria are -140,7 puncte, Letonia -136,4, iar Ucraina închide clasamentul cu -199,9 puncte.
La capătul opus sunt Marea Britanie (120,5 puncte), Germania (107,2) și Elveția (103,2). Pentru cumpărătorul român, diferența dintre țări contează la mașinile din import: istoricul unei mașini rămâne de obicei în țara în care a circulat, iar riscul crește când nimeni nu îl mai verifică înainte de înmatricularea aici. Am analizat și daunele mașinilor importate în România într-un studiu anterior.
Ce limite au datele carVertical?
Indexul nu este o radiografie a întregului parc auto. Pornește doar de la rapoartele cumpărate pe platformă, iar oamenii verifică mai des mașinile despre care au deja îndoieli, mai ales pe cele aduse din import. Asta poate împinge procentele în sus față de media reală a pieței.
Metodologia are și filtre care lucrează în sens invers. Sunt luate în calcul doar rapoartele cu cel puțin trei citiri de kilometraj, iar daunele sub 500 de euro sunt excluse. Valoarea daunelor e raportată la PIB-ul pe cap de locuitor, ca țările să poată fi comparate. O mașină e considerată importată dacă are înregistrări într-o altă țară decât cea în care a fost cumpărat raportul. Cu alte cuvinte, clasamentul e util pentru tendințe, iar cifrele trebuie citite ca semnal de alarmă, nu ca statistică oficială. Același tip de date stă și la baza analizei despre mașinile care se depreciază cel mai repede în România.
Ce verifici la mașini rulate înainte să plătești?
Registrul Auto Român are o listă clară de recomandări pentru cei care cumpără mașini rulate de la comercianți. Prima regulă este să ceri cartea de identitate a vehiculului (CIV), eliberată de RAR. Potrivit art. 10 alin. (5) din OG 78/2000, ultimul proprietar este obligat să i-o predea cumpărătorului. Pentru mașinile care se înmatriculează în România, CIV ar trebui însoțită și de certificatul de autenticitate emis de RAR.
Al doilea pas este să compari datele din CIV și din certificatul de autenticitate cu cele din certificatul de înmatriculare și din contractul de vânzare-cumpărare. Seria de caroserie trebuie să fie aceeași peste tot. Al treilea pas: eviți mașinile vândute fără aceste documente sau cu promisiunea că le obții tu ulterior. RAR avertizează că, dacă vehiculul are modificări sau neconformități, toate costurile de readucere la conformitate rămân în sarcina cumpărătorului.
În plus, ceri documente care să justifice istoricul tehnic și proveniența: facturi de service, cartea de service, rapoarte de inspecție. Kilometrajul din ultimele facturi trebuie să urce constant, fără salturi înapoi. Valabilitatea inspecției tehnice o poți verifica cu serviciul „Verificare ITP” de pe site-ul RAR. Dacă mașina vine din import, merită să ceri și istoricul din țara de origine înainte de plată, nu după. Recomandările RAR erau valabile la data verificării, 20 octombrie 2026.
