ANAF a avertizat vineri, 16 octombrie 2026, că circulă site-uri false care folosesc fără drept numele instituției. Aceste site-uri false ANAF cer contribuabililor date sensibile prin formulare: CNP-ul, adresa de domiciliu, adresa de e-mail, datele conturilor bancare, soldurile și chiar veniturile lunare. Fiscul nu a publicat lista domeniilor implicate, așa că verificarea rămâne, deocamdată, în sarcina fiecărui utilizator.
Avertizarea vine într-o perioadă aglomerată pentru fraudele care se dau drept instituții. La începutul lunii, DNSC semnala SMS-uri false despre amenzi de parcare trimise în numele TPARK, iar în primăvară ANAF descria apeluri telefonice în care escrocii se prezentau drept inspectori antifraudă.
Ce date cer site-urile false în numele ANAF?
Potrivit instituției, formularele de pe platformele neoficiale cer exact informațiile de care un atacator are nevoie pentru furt de identitate și pentru fraude bancare. Combinația dintre CNP, adresă și datele contului bancar permite deschiderea de conturi sau credite în numele victimei, iar soldul și venitul lunar îi ajută pe escroci să aleagă țintele cele mai profitabile.
ANAF a transmis trei recomandări directe. Nu introduceți date personale, fiscale sau bancare în formulare de pe site-uri neoficiale. Nu instalați aplicații la cererea unor persoane care spun că reprezintă instituția. Informați-vă doar prin canalele oficiale ale Fiscului.
| Ce trebuie să știi | Detalii |
|---|---|
| Data avertizării | 16 octombrie 2026 |
| Ce cer site-urile false | CNP, adresă de domiciliu, e-mail, date ale conturilor bancare, solduri, venituri lunare |
| Pe cine afectează | Orice contribuabil, persoană fizică sau firmă, care caută servicii ANAF online |
| Canalul oficial pentru comunicare | Spațiul Privat Virtual (SPV), gratuit, accesat de pe anaf.ro |
| Ce faci dacă ai completat formularul | Anunți banca imediat, apoi autoritățile; raportezi la DNSC, pe numărul 1911 |
Cum deosebești site-uri false ANAF de pagina oficială?
Primul lucru pe care îl verifici este adresa din bara browserului, nu aspectul paginii. Site-urile false copiază sigla, culorile și textele instituției, pentru că toate sunt publice. Adresa oficială se termină în anaf.ro, iar orice variantă cu litere în plus, cratime, alt domeniu de nivel superior sau un nume care doar conține cuvântul „anaf” trebuie tratată ca suspectă.
Al doilea semnal este felul în care ai ajuns pe pagină. Un link primit prin SMS, e-mail, WhatsApp sau o reclamă din rețelele sociale nu este un drum sigur către Fisc. Este mai sigur să scrii singur adresa în browser sau să folosești un marcaj salvat anterior.
Al treilea semnal este conținutul cererii. Un formular care îți cere soldul contului sau venitul lunar ca să „verifice” o restituire, o datorie sau o amendă nu are de ce să existe. În aprilie, ANAF a precizat explicit că inspectorii săi antifraudă nu solicită telefonic date personale sau financiar-bancare.
De ce cer escrocii să instalezi o aplicație?
Recomandarea ANAF de a nu instala aplicații la cererea unor pretinși angajați ai instituției nu este întâmplătoare. Schema obișnuită pornește de la un apel sau un mesaj, continuă cu o pagină falsă și se încheie cu instalarea unei aplicații de acces la distanță sau a unui fișier APK. Din acel moment, atacatorul poate vedea ecranul telefonului, codurile primite prin SMS și notificările aplicației bancare.
Pe Android, aplicațiile instalate din afara magazinului oficial sunt cel mai mare risc. Google a anunțat recent noi protecții anti-fraudă pentru Android, inclusiv în România, dar acestea nu înlocuiesc prudența utilizatorului. Nici magazinul oficial nu este infailibil, cum a arătat cazul aplicației WhatsApp false din Magazin Play, descărcată de 500.000 de ori.
Ce faci dacă ai completat deja un formular fals?
Ordinea pașilor contează, pentru că banii pot fi mutați în câteva minute. Sună mai întâi la bancă, la numărul de pe spatele cardului sau din aplicația oficială, și cere blocarea cardului și verificarea operațiunilor recente. Dacă ai instalat o aplicație la cererea cuiva, dezinstalează-o și deconectează telefonul de la internet până la verificare.
Apoi schimbă parola adresei de e-mail introduse în formular și activează autentificarea în doi pași. ANAF recomandă contactarea urgentă a autorităților competente, iar incidentul poate fi raportat și la DNSC, prin numărul 1911. Păstrează capturi de ecran cu adresa site-ului, mesajul primit și ora la care ai completat datele, pentru că sunt utile în plângerea la Poliție.
Pentru că CNP-ul și adresa nu pot fi schimbate, urmărește în lunile următoare dacă primești notificări despre credite sau conturi pe care nu le-ai deschis. Am explicat pași asemănători și pentru cei afectați de atacul la Depozitarul Central.
Cum comunici sigur cu ANAF?
Instituția trimite contribuabilii către Spațiul Privat Virtual, serviciul gratuit prin care primești decizii, notificări și documente fiscale. SPV-ul se accesează din site-ul oficial anaf.ro, nu din linkuri primite prin mesaje. Pentru întrebări, ANAF are un formular unic de contact pe propriul site, la secțiunea de asistență pentru contribuabili.
Regula practică e simplă: Fiscul nu îți cere, prin formulare deschise, soldul contului sau venitul lunar și nu îți cere să instalezi aplicații. Dacă un mesaj „de la ANAF” vine cu un termen foarte scurt și o amenințare cu poprirea, închizi pagina și verifici situația direct în SPV.
ANAF a transmis că lucrează cu instituțiile competente pentru combaterea acestor fraude și că va reveni cu informări.
