În ultimii ani, Moscova s-a lăudat cu capacitățile avionului său Sukhoi Su-57 (numele de raportare NATO „Felon”), atât de mult încât unii experți ruși în aviație au sugerat că capacitățile sale le depășesc chiar și pe cele ale F-22 Raptor și F-35 Lightning II ale Forțelor Aeriene ale Statelor Unite.
Mikhail Strelets, designerul șef și directorul Biroului de proiectare Sukhoi, a declarat într-un interviu din 2018 că Su-57 încorporează funcțiile avioanelor de luptă americane F-22 și F-35, dar le depășește.
Su-57 este capabil să îndeplinească eficient misiuni de distrugere a țintelor aeriene și terestre, în comparație cu avioanele americane care se concentrează doar pe sarcini specifice, a adăugat designerul-șef al Sukhoi.
Aceste opinii au fost împărtășite și de expertul militar rus Alexei Leonkov, care a declarat pentru Tass: „Su-57 le întrece până acum în ceea ce privește cantitatea și diversitatea armamentului. În plus, cele mai recente soluții, printre care se află un radar sferic care „vede” la 360 de grade și sisteme de război electronic de ultimă generație la bordul Su-57 lasă rivalul american mult în urmă”.
Are NATO, cu adevărat, motive de îngrijorare?
Deși avioanele rusești sunt cu adevărat foarte capabile, unii experți americani în aviație au sugerat că nu ar trebui să fie considerate pe bună dreptate de „a cincea generație”, adică cu capacități Stealth.
De altfel eticheta de a cincea generație a fost adoptată de Lockheed Martin doar ca termen de marketing, menit să diferențieze noile sale avioane de luptă invizibile F-22 și F-35 de concurenți, inclusiv de cele produse de aliații din NATO.
După cum TheAviationGeekClub.com a raportat săptămâna aceasta, avioanele rusești nu ating nici măcar unele dintre capabilitățile așteptate la un adevărat avion de luptă de generația a cincea.
Adam Daymude, un fost aviator al US Navy, a explicat foarte clar despre ce este vorba.
„Modelul rusesc Sukhoi Su-57 este bimotor, cu două cozi. Are stabilizatoare verticale înclinate și fuselaj îmbinat. Acum să ne uităm la unghiuri. Pe Su-57 văd cel puțin 8. Și nici măcar nu vom aborda partea din față a fuselajului, unde se află cabina de pilotaj, pentru că ar fi nevoie de un supercomputer pentru a afla caracteristicile stealth ale acestei părți. Cred că rușii se laudă degeaba „, a scris Daymude, într-un topic Quora, în care se discută despre avioanele de luptă.
Daymude a remarcat că, deși Sukhoi Su-57 are un RCS redus, probabil că nu este „în aceeași ligă cu un Raptor sau Battle Penguin”.
„L-aș plasa în seria de avioane de generația 4,5, sau poate 5,. Nu le pot plasa în 5, deoarece am prea multe întrebări cu privire la capacitățile lor stealth”, a conchis Daymude.
Povestea lui Suhoi Su-57
Suhoi Su-57 poartă indicativul PAK-FA. Acesta provine de la formațiunea Perspectivnîi Aviațîonîii Complecs Frontovoi Aviațîi (Перспективный авиационный комплекс фронтовой авиации în rusă) care înseamnă Sistem Aviatic de Perspectivă pentru Aviația Tactică.
Suhoi Su-57 înlocuiește MiG-29 Fulcrum și Su-27 Flanker în forțele aeriene ruse. Zborul inaugural a avut loc în data de 29 ianuarie 2010 iar până la mijlocul lunii noiembrie făcuse deja 40 de zboruri.
Caracteristici:
Echipaj: 1;
Lungime: 19,8 m;
Anvergura aripilor: 14 m;
Înălțime: 6,05 m;
Suprafața aripilor: 78,8 m2;
Greutate gol: 18.500 kg;
Greutate cu încărcătură: 28.800 kg;
Încărcătură de luptă: 7.500 kg;
Greutatea maximă la decolare: 37.000 kg;
Motoare: prototipurile folosesc 2 turbofane Saturn-Lyulka AL-41F1 cu puterea de 147 kN fiecare, varianta de serie va fi echipată cu o variantă îmbunătățită a motorului Al-41F1, cu o putere de 176 kN fiecare cu postcombustia pornită și 107 kN fiecare fără postcombustie;
Capacitate combustibil: 10.300 kg;
Variante:
T-50: varianta prototip;
Suhoi PAK FA: varianta de serie a avionului dezvoltată de Federația Rusă;
Suhoi HAL FGFA: variantă dezvoltată în comun cu India;
Performanțe:[modificare | modificare sursă]
Viteză maximă: peste 2 mach (2.100-2.600 km/h) la altitudinea de 17.000 m;
Viteză de croazieră: 1.300-1.800 km/h;
Rază medie de acțiune: 5.500 km;
Plafon de zbor: 20.000 m;
Viteză ascensională: 350 m/s;
Încărcarea aripii: 330–470 kg/m2;
Raport putere/greutate: 1,10;
Forță g maximă suportată: peste 9g;
Armament:
Tunuri: prototipul T-50 nu este dotat cu tunuri. Varianta de serie va fi probabil echipată cu unul la două tunuri, cel mai probabil tunul GSh-301, calibru 30 mm.
Grinzi de acroșare: 6 grinzi de acroșare interne și până la 6 grinzi de acroșare externe:
două compartimente interne situate longitudinal în fuzelaj ce pot fi încărcate cu 4 rachete aer-aer RVV-BD (un derivat al rachetelor R-37 – câte 2 în fiecare);
două compartimente interne de mici dimensiuni, încastrate în aripi pentru 2 rachete aer-aer RVV-SD;
până la 6 grinzi de acroșare externe, pentru diferite tipuri de rachete și bombe, inclusiv racheta anti-navă de ultimă generație X-38;
Avionică:
Sistemul electronic integrat multifuncțional Sh121 (MIRES) ce cuprinde:
radarul N036 construit de Tihomirov NIIP:
sistemul principalul în banda X îl reprezintă radarul cu baleiaj electronic N036-1-01 având module de tip 1522 T / R;
2 radare cu baleiaj electronic de mai mici dimensiuni în banda X de tip N036B-1-01 având module de tip 358 T / R, orientate către lateral pentru creșterea acoperirii unghiulare;
2 radare în banda L de tip N036L-1-01 cu rol de identificare amic-inamic (IFF);
sistemul de bruiaj electronic L402 construit de institutul KNIRTI;
Sistemul integrat electrono-optic 101KS ce cuprinde:
sistemul 101KS-O: contramăsuri laser împotriva rachetelor cu ghidare în infraroșu;
sistemul 101KS-V: pentru detecție și urmărire în infraroșu a țintelor aeriene;
sistemul 101KS-U: conține senzori de avertizare pentru unde ultraviolete;
sistemul de ochire/ghidare 101KS-N;
