Locuitorii așa-numitelor zone albastre au devenit cunoscuți în toată lumea pentru speranța de viață neobișnuit de ridicată. Dincolo de longevitate, acești oameni se bucură și de o stare de sănătate mult mai bună la vârste înaintate. Un nou studiu realizat de cercetători italieni încearcă să afle dacă personalitatea lor are vreo legătură cu aceste rezultate.
Ce sunt zonele albastre
Termenul „zonă albastră” a fost popularizat de cercetătorul Dan Buettner, care a marcat pe hartă, cu cerneală albastră, regiunile cu cea mai mare concentrație de centenari. În prezent, cinci astfel de regiuni sunt recunoscute la nivel internațional: Sardinia (Italia), Okinawa (Japonia), Ikaria (Grecia), Nicoya (Costa Rica) și Loma Linda (Statele Unite). Conceptul a devenit și mai cunoscut publicului larg după documentarul „Live to 100: Secrets of the Blue Zones”, difuzat pe Netflix.
Cercetătorii de la Universitatea din Cagliari au analizat comunitatea din zona albastră a Sardiniei, o regiune desemnată astfel din cauza procentului neobișnuit de mare de locuitori cu vârsta de peste 90 de ani, statistică ce s-a menținut constantă în ultimii 150 de ani. Studiul, publicat în International Journal of Applied Positive Psychology, a comparat „super-vârstnicii” din Sardinia cu alți vârstnici dintr-o regiune rurală învecinată, care nu face parte dintr-o zonă albastră.
Ce trăsături de personalitate au „super-vârstnicii”
Echipa a analizat cei cinci factori mari de personalitate — deschidere către experiențe noi, conștiinciozitate, extraversie, agreabilitate și nevrotism — la 125 de adulți în vârstă din cele două regiuni, cu vârste între 71 și 101 ani și o medie de 80,1 ani. Ambele grupuri au completat o serie de chestionare, iar datele au fost ajustate în funcție de vârstă și educație.
Rezultatele arată că un nivel ridicat de deschidere către experiențe noi, conștiinciozitate și agreabilitate a fost asociat cu o stare de bine psihologică mai bună și cu implicarea în mai multe activități de agrement la vârste înaintate. În schimb, nevrotismul a fost asociat negativ cu calitatea vieții la aceste vârste. Cercetătorii notează: „Persoanele din zona albastră au arătat niveluri mai ridicate de deschidere către experiențe noi, strategii de adaptare mai eficiente, o competență emoțională mai mare și o implicare mai frecventă în activități stimulative din punct de vedere cognitiv și fizic, comparativ cu cei din afara zonei albastre” (citat tradus, sursa: International Journal of Applied Positive Psychology, via Refractor.io).
Interesant este că cercetătorii nu au găsit o legătură directă între calitatea vieții legată de sănătate și cei cinci factori de personalitate, cu excepția nevrotismului. Ei explică acest lucru astfel: „Contrar ipotezelor noastre, nu a apărut nicio asociere semnificativă între calitatea vieții legată de sănătate și cei cinci factori mari de personalitate, cu excepția nevrotismului” (citat tradus, sursa: International Journal of Applied Positive Psychology, via Refractor.io). Practic, starea de sănătate percepută la vârste înaintate pare influențată mai degrabă de condițiile fizice obiective și de sprijinul social decât de trăsăturile de personalitate în sine.
Rezidenții din zona albastră a Sardiniei au dat dovadă de un nivel mai ridicat de curiozitate și deschidere către idei noi și s-au dovedit mai abili în a-și înțelege și exprima emoțiile. Deși stilul lor de viață este descris, în general, ca simplu dar activ, multe dintre activitățile lor au o componentă cognitivă importantă. În medie, participanții din zona albastră au petrecut 11,3 ore pe săptămână în activități de agrement stimulative din punct de vedere cognitiv și fizic, față de doar 6,8 ore în cazul celuilalt grup.
Ce nu explică încă cercetătorii despre zonele albastre
Studiul are, desigur, limitările sale, iar cercetătorii recunosc acest lucru. Rămâne neclar dacă atitudinea pozitivă a super-vârstnicilor le influențează biomarkerii, sau dacă relația funcționează invers. Totuși, felul în care oamenii își percep starea de sănătate pare legat de anumite aspecte fizice concrete, în special de gestionarea stresului cronic: „Calitatea vieții legată de sănătate a fost asociată pozitiv cu strategiile de adaptare, ceea ce indică faptul că abilitatea percepută de a gestiona stresul poate fi mai importantă pentru percepția subiectivă a sănătății decât trăsăturile de personalitate” (citat tradus, sursa: International Journal of Applied Positive Psychology, via Refractor.io).
Cercetătorii recomandă ca viitoarele studii să includă eșantioane mai mari, din mai multe zone albastre, și să folosească măsurători obiective ale performanței fizice, nu doar chestionare auto-raportate.
Concluzia, chiar și cu aceste limitări, rămâne una optimistă: menținerea curiozității, a activităților sociale și cognitive și o atitudine deschisă către viață par să meargă mână în mână cu o bătrânețe mai sănătoasă, indiferent unde locuiești. Un obicei simplu care câștigă tot mai mulți adepți în acest sens este chiar mersul pe jos, așa cum am arătat și în analiza despre trendul viral „fart walk”.
