De ce urcă febra atunci când suntem bolnavi? De ce unele tumori devin brusc mai agresive după tratament? Și de ce bacteriile găsesc mereu o cale de a scăpa de antibiotice? Răspunsurile, arată o carte recent apărută, se ascund în logica evoluției, teoria propusă de Charles Darwin acum aproape 170 de ani. Cartea, „Force of Nature: Understanding Evolution’s Deepest Logic — and Putting It to Use”, este semnată de Owen D. Jones, profesor de drept și biologie la Universitatea Vanderbilt, și a fost publicată la editura W.W. Norton. Volumul a fost recenzat pentru revista Nature de cercetătorul Jonathan R. Goodman.
Logica evoluției în lupta bacteriilor cu antibioticele
Rezistența la antimicrobiene rămâne unul dintre exemplele cele mai clare de evoluție observată în timp real. De fiecare dată când un antibiotic este folosit, bacteriile care supraviețuiesc din întâmplare se înmulțesc, transmițând mai departe genele care le-au ajutat să reziste. Cartea lui Jones leagă acest fenomen de tuberculoză, boală care ucide anual peste un milion de oameni la nivel global și care a dezvoltat, în timp, tulpini rezistente la mai multe linii de tratament.
De ce tumorile „învață” să reziste la chimioterapie
Una dintre cele mai interesante aplicații ale logicii evoluționiste discutate în carte vine din oncologie. Cercetătorul Robert Gatenby, specialist în oncologie matematică, a arătat că tumorile se comportă asemenea unor ecosisteme întregi, în care celulele canceroase concurează pentru resurse. Când tratamentul elimină celulele sensibile la chimioterapie, spațiul rămas liber este ocupat rapid de celulele deja rezistente, printr-un fenomen numit „eliberare competitivă”. Practic, tratamentul agresiv poate, paradoxal, accelera apariția formelor de cancer greu de tratat. Ideea a dus la strategii de tratament adaptiv, în care dozele sunt ajustate astfel încât să mențină un echilibru între celulele sensibile și cele rezistente, mai degrabă decât să elimine complet tumora dintr-o singură lovitură.
Febra, o armă evolutivă, nu doar un simptom
Cartea readuce în discuție și o dezbatere mai veche, purtată de biologul evoluționist Paul Ewald încă din 1994, în lucrarea sa „Evolution of Infectious Disease”. Ewald a argumentat că febra nu este doar un efect secundar al infecției, ci o strategie activă a organismului, menită să încetinească reproducerea agenților patogeni prin creșterea temperaturii corpului. Această perspectivă schimbă felul în care ar trebui privit tratamentul simptomatic al febrei ușoare, sugerând că suprimarea ei nu este mereu benefică pentru recuperare.
Legături neașteptate cu dreptul și societatea
Ca profesor de drept, Owen Jones aduce în discuție și implicații mai puțin evidente ale gândirii evoluționiste, inclusiv în zona legislației și a comportamentului social. Recenzia semnată de Goodman menționează, printre altele, studii despre mortalitatea infantilă în familiile cu părinți vitregi, folosite pentru a ilustra cum presiunile evolutive pot influența dinamici sociale complexe, dincolo de biologia strict medicală.
Mesajul central al cărții este că logica evoluției, deși descrisă acum aproape 170 de ani de Charles Darwin, rămâne un instrument practic esențial în medicina modernă, de la combaterea rezistenței la antibiotice până la tratamentul personalizat al cancerului. Înțelegerea acestor mecanisme, argumentează autorul, poate schimba felul în care medicii abordează bolile care, la prima vedere, par imposibil de învins.
Pentru cititorii interesați de cercetările românești din acest domeniu, o bacterie veche de 5.000 de ani descoperită în Peștera Scărișoara ar putea oferi indicii noi în lupta împotriva supermicrobilor rezistenți la antibiotice. De asemenea, o enzimă CRISPR neobișnuită a fost recent descrisă ca instrument capabil să distrugă celulele canceroase, o abordare complementară logicii evoluționiste descrise de Jones.
Recenzia completă, semnată de Jonathan R. Goodman, a fost publicată pe Nature. Cartea „Force of Nature”, scrisă de Owen D. Jones, a apărut la editura W.W. Norton.
