Imaginea clasică a evoluției umane, aceea a unei progresii liniare de la maimuță la om, este demult depășită, iar o nouă descoperire arheologică din Etiopia vine să adauge o complexitate și mai mare arborelui nostru genealogic. O echipă internațională de oameni de știință a descoperit dovezi fosile care atestă că cei mai vechi reprezentanți ai genului nostru, Homo, au coexistat în același loc și în aceeași perioadă cu o specie de Australopithecus complet nouă, necunoscută până acum. Descoperirea, publicată în Nature, subliniază că istoria lumii nu a fost un marș solitar, ci o lume diversă, populată de multiple ramuri ale familiei umane.
Situl arheologic de la Ledi-Geraru, din regiunea Afar a Etiopiei, este deja un punct de referință în paleoantropologie. Aici, în 2013, a fost descoperit cel mai vechi fragment fosil atribuit genului Homo – o mandibulă datată la 2,8 milioane de ani. Noile cercetări, conduse de o echipă de la Arizona State University (ASU), adaugă noi piese esențiale acestui puzzle. Arheologii au descoperit 13 dinți fosili, cu o vechime cuprinsă între 2,6 și 2,8 milioane de ani.
Analiza acestor dinți a relevat o surpriză majoră
O parte dintre ei aparțin celor mai timpurii reprezentanți ai genului Homo, confirmând prezența îndelungată a strămoșilor noștri direcți în această zonă. Cealaltă parte a dinților aparține însă unei specii de Australopithecus care nu se potrivește cu niciuna dintre cele cunoscute, inclusiv cu faimoasa „Lucy” (Australopithecus afarensis). Acest lucru indică prezența unei specii complet noi de hominid, care a trăit umăr la umăr cu primii oameni.
„Această nouă cercetare arată că imaginea pe care mulți dintre noi o avem în minte, de la o maimuță la un Neanderthal și apoi la omul modern, nu este corectă – evoluția nu funcționează așa,” a declarat paleoecologul Kaye Reed de la ASU, co-director al proiectului. „Aici avem două specii de hominid care trăiesc împreună. Evoluția umană nu este liniară, ci este un arbore stufos, cu forme de viață care apar și dispar.”
Datarea cu ajutorul vulcanilor
Precizia datării fosilelor a fost posibilă datorită contextului geologic unic al regiunii Afar, o zonă cu o activitate tectonică și vulcanică intensă. „Putem data erupțiile care aveau loc în peisaj atunci când s-au depus,” a explicat geologul Christopher Campisano de la ASU. Cenușa vulcanică, depusă în straturi succesive, conține cristale care pot fi datate radiometric cu mare precizie. Deoarece fosilele au fost găsite între aceste straturi de cenușă databile, vechimea lor a putut fi stabilită într-un interval foarte exact.
Aceste date geologice nu doar că datează fosilele, dar ajută și la reconstituirea mediului înconjurător. Acum 2,8 milioane de ani, peisajul arid de astăzi era o savană cu vegetație, străbătută de râuri și lacuri, un mediu propice care putea susține mai multe specii de hominizi simultan.
Istoria lumii trebuie rescrisă
Descoperirea ridică o serie de întrebări fascinante, care vor ghida cercetările viitoare. Cum au interacționat aceste două specii? Au concurat pentru aceleași resurse sau au ocupat nișe ecologice diferite? Analiza smalțului dinților, aflată în curs de desfășurare, ar putea oferi indicii despre dieta fiecărei specii, dezvăluind dacă mâncau aceleași tipuri de plante sau animale.
„Știm cum arată dinții și mandibula celui mai timpuriu Homo, dar cam atât. Acest lucru subliniază importanța critică a găsirii de noi fosile pentru a înțelege diferențele dintre Australopithecus și Homo,” a declarat autorul principal al studiului, Brian Villmoare.
Descoperirile de la Ledi-Geraru ne reamintesc că povestea originilor noastre este mult mai complexă și mai nuanțată decât o simplă linie dreaptă. Acum 2,8 milioane de ani, pe pământul Etiopiei, cel puțin două experimente ale evoluției umane se desfășurau în paralel. Unul dintre ele, genul Homo, a supraviețuit și a evoluat pentru a deveni specia dominantă de pe planetă. Celălalt, noul Australopithecus, a dispărut, lăsând în urmă doar câțiva dinți – mărturii tăcute ale unui capitol pierdut din istoria familiei noastre.
Istoria lumii, în două ore. Clipul, excelent, are subtitrare în limba română
