Misterul Antikythera, elucidat? Povestea calculatorului vechi de 2000 de ani

Data: 14/03/2021 | Autor: .

Misterul Antikythera

Cercetătorii de la University College London (UCL) cred că au rezolvat enigma Mecanismului de la Antikythera, considerat primul calculator analogic. Calculatorul Antikythera , vechi de 2 mii de ani, a fost găsit acum peste 100 de ani pe epava unei corăbii romane, în Marea Egee.

Dispozitivul, găsit în 1901 lângă insula grecească Antikithera, se afla într-o cutie de lemn, decorată cu 2.000 de caractere şi este format din cel puţin 30 de rotiţe din bronz.

Potrivit experţilor, „calculatorul antic” Antikythera era capabil, printre altele, să prezinte mişcările stelelor şi datele la care au loc eclipsele. Perioada sa de construcție este în prezent estimată a fi între 150 și 100 î.Hr.

Gradul de sofisticare mecanică este comparabil cu a unui ceas elvețian din secolul al XIX-lea. Se consideră că a fost construit pe baza teoriilor astronomice și matematice dezvoltate de către astronomii greci.

“Acest aparat este pur și simplu extraordinar, singurul lucru de acest gen. Designul este frumos, astronomia sa este riguroasă… Cine a făcut mecanica acestui lucru a făcut-o extrem de atent… în termeni de valoare istorică consider că acest mecanism este mai valoros decât Mona Lisa”, a declarat profesorul Michael Edmunds de la Universitatea Cardiff, care a condus cel mai recent studiu al mecanismului.

Nimeni nu ştie cu exactitate istoria ceasului Antikythera, considerat a fi primul computer analogic din lume. Se speculează că acesta ar fi făcut parte din dota unei femei care se afla pe corabie în drum spre Roma, unde urma să se mărite. Arheologii greci au început recent să cerceteze fundul mării cu ajutorul unui robot.

Misterul Antikythera, decriptat?

Cercetătorii de la University College London (UCL) au anunţat, în revista Scientific Reports, că i-ar fi descifrat misterul, cel puţin parţial.

Dispozitivul acţionat manual, cu o vechime de circa 2.000 de ani, afişa mişcarea universului, trasând deplasarea celor cinci planete cunoscute la acea vreme, fazele lunii şi eclipsele solare şi lunare. Modul exact în care mecanismul reuşea să realizeze aceste performanţe s-a dovedit însă greu de desluşit.

Oamenii de ştiinţă de la UCL au început să reconstruiască dispozitivul, cu toate roţile sale dinţate, pentru a testa dacă teoria pe care au avansat-o funcţionează.

“Credem că reconstrucţia noastră se potriveşte cu toate dovezile pe care oamenii de ştiinţă le-au adunat din rămăşiţele existente până în prezent”, a declarat Adam Wojcik, specialist în ştiinţa materialelor la UCL.

Michael Wright, fost curator de inginerie mecanică la Muzeul Ştiinţei din Londra, a pus cap la cap mare parte din mecanism şi a construit o replică funcţională. Însă, cercetătorii nu au reuşit niciodată să înţeleagă pe deplin modul de funcţionare al dispozitivului. Eforturile lor nu au fost ajutate de rămăşiţele care au supravieţuit sub forma a 82 de fragmente separate, reconstruirea mecanismului fiind astfel echivalentă cu rezolvarea unui puzzle 3D uzat din care cele mai multe piese lipsesc.

Un mecanism incredibil

Cercetătorii de la UCL au descris în revista Scientific Reports modul în care, pe baza activităţii lui Wright şi a altor specialişti şi cu ajutorul inscripţiilor de pe mecanism şi a unei metode matematice descrisă de filosoful antic grec Parmenide, au reuşit să elaboreze noi aranjamente de piese care ar mişca planetele şi celelalte componente în modul corect. Soluţia permite ca aproape toate roţile dinţate ale mecanismului să se încadreze într-un spaţiu cu o adâncime de doar 25 de milimetri.

Potrivit echipei, mecanismul ar fi putut afişa mişcarea soarelui, a Lunii şi a planetelor Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn pe inele concentrice. Deoarece dispozitivul se baza pe ipoteza conform căreia soarele şi planetele se învârt în jurul Pământului, traiectoriile lor sunt mult mai dificil de reprodus cu roţi dinţate decât în situaţia soarele ar fi plasat în centru.

Cercetătorii cred că acest studiu îi aduce mai aproape de înţelegerea modului în care dispozitivul Antikythera afişa cerul, dar nu este clar dacă designul este corect sau dacă dispozitivul ar fi putut fi construit cu tehnici de fabricaţie antice, notează The Guardian. Inelele concentrice care alcătuiesc afişajul ar trebui să se rotească pe un set de axe imbricate, goale la interior, însă în lipsa unui strung cu care să fie modelat metalul nu este clar modul în care grecii antici au fabricat astfel de componente.

antikythera-mechanism

Misterul continuă

Fie că modelul funcţionează, fie că nu, misterele persistă. Nu se ştie clar dacă mecanismul Antikythera a fost o jucărie, un instrument educaţional sau dacă a servit altui scop. Iar în cazul în care grecii antici erau capabili să conceapă astfel de dispozitive mecanice, ce altceva au mai realizat datorită cunoştinţelor lor? Deşi metalul este preţios, “este ciudat că nu s-a găsit sau dezgropat nimic similar”, a spus Wojcik. “Dacă au avut tehnologia pentru a realiza mecanismul Antikythera, de ce nu au extins această tehnologie pentru a concepe alte maşinării, cum ar fi ceasurile?”, s-a întrebat specialistul.

Dispozitivul este expus la Muzeul Național de Arheologie din Atena, însoțit de o reconstituire a sa realizată și donată muzeului de către Derek de Solla Price. Alte reconstituiri sunt expuse la American Computer Museum din Bozeman, Montana, Computer History Museum din Mountain View, California, Children’s Museum of Manhattan din New York și în Kassel, Germania.

Mai multe detalii aflaţi de AICI.