Pe tik-tok dar și pe alte rețele de socializare au devenit virale filmările în care diverse persoane încearcă să topească bulgări de zăpadă, acuzând că zăpada este falsă sau este ”contaminată cu plastic”, dacă nu se topește la contactul cu o flacără. Aceste teorii sunt false și nu au nicio bază științifică.
În esență, zăpada nu arde deoarece este compusă din apă, care nu este inflamabilă, și deoarece procesul de topire absoarbe căldura. Fenomenele observate uneori, cum ar fi sublimarea, nu reprezintă ardere.
Zăpada falsă, virală pe Tiktok
În încercarea de a demonstra că zăpada ar fi artificială și contaminată cu plastic, unii o ard cu bricheta, alții o testează în chiuvetă sau chiar pe grătar.
Mulți utilizatori i-au răspuns cu umor: „Așa se întâmplă când vezi prima dată zăpadă în viață”, sau „Așa se întâmplă când vezi zăpada o dată la câțiva ani, uiți ce proprietăți are”, scrie stiripesurse.
„Vor să ne omoare ăștia”, spune un user în timp ce încearcă să dea foc unui bulgăre de zăpadă cu un arzător.
„Am glumit. Aceasta este zăpadă adevărată, numai că cei care au postat clipul nu prea au fost la lecțiile de fizică. Apa care este solidă se transformă direct în gaz și nu o vedem.
A înnebunit lumea”, adaugă el, subliniind că fenomenul de sublimare este cel care face ca zăpada să nu se topească vizibil atunci când este expusă la căldură.
Zăpada se comportă conform legilor fizicii, iar sublimarea, procesul prin care zăpada trece direct din stare solidă în stare gazoasă, explică lipsa apei lichide la suprafață.
O conspirație în genul ,,chemtrails”
Această teorie a „zăpezii false” nu este nouă și se bazează pe ideea de „control al vremii”, care este frecvent promovată în diverse teorii conspiraționiste, cum ar fi „chemtrails”.
În 2021, un fenomen similar a avut loc în SUA, când americanii încercau să demonstreze că zăpada din Texas era falsă, iar în ianuarie 2024 aceleași teorii au fost reluate pe rețelele sociale.
Adevărul este că zăpada se comportă exact cum o dictează legile fizicii, iar lipsa apei lichide la suprafață se explică prin sublimare – procesul prin care zăpada trece direct din stare solidă în gaz, fără să formeze picături vizibile.
Fenomenul prin care zăpada pare să nu se topească la foc a stârnit numeroase discuții și teorii, mai ales pe rețelele sociale. Iată câteva explicații științifice care lămuresc acest aspect:
- Sublimarea:
- Zăpada poate trece direct din stare solidă în stare gazoasă, fără a se transforma în apă lichidă. Acest proces se numește sublimare.
- Când zăpada este expusă la o sursă de căldură intensă, cum ar fi o flacără, o parte din ea se transformă rapid în vapori de apă, ceea ce poate crea impresia că dispare fără a se topi.
- Izolarea termică:
- Un bulgăre de zăpadă conține mult aer între cristalele de gheață. Acest aer acționează ca un izolator termic, încetinind transferul de căldură de la flacără la interiorul bulgărelui.
- Astfel, suprafața bulgărelui se poate topi, dar interiorul rămâne înghețat pentru o perioadă mai lungă de timp.
- Efectul Leidenfrost:
- Acest efect apare când un lichid intră în contact cu o suprafață mult mai fierbinte decât punctul său de fierbere.
- În cazul zăpezii, stratul de gheață de la suprafață se transformă instantaneu în vapori de apă, creând un strat izolator între bulgăre și suprafața fierbinte.
- Acest strat de vapori reduce transferul de căldură direct, făcând ca bulgărele să reziste mai mult timp fără să se topească rapid.
- Impurități:
- Uneori, zăpada poate conține impurități, cum ar fi praf sau alte particule, care pot afecta modul în care se topește.
- Aceste impurități pot, de asemenea, să se ardă, creând impresia că zăpada arde.
Conspirația „Chemtrails”. De ce lasă avioanele dâre pe cer. O explicație științifică