Postul intermitent are efecte notabile asupra creierului, impact vizibil chiar și prin intermediul scanărilor cerebrale. Unul dintre aspectele esențiale este îmbunătățirea neuroplasticității; postul stimulează producția de factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină crucială pentru creșterea, funcționarea și supraviețuirea neuronilor, iar nivelurile sale mai ridicate sunt asociate cu o plasticitate neuronală sporită, adică o capacitate mai bună a creierului de a se adapta și de a forma noi conexiuni.
Mai mult, studiile sugerează că postul poate oferi protecție împotriva bolilor neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson, prin reducerea inflamației și a stresului oxidativ din creier.
Anumite cercetări, publicate în Frontiers in Cellular and Infection Microbiology, indică, de asemenea, că postul intermitent poate îmbunătăți funcția cognitivă, contribuind la o memorie mai bună, la o învățare mai eficientă și la optimizarea altor procese cognitive.
Postul intermitent pare să facă și creierul mai rezistent la stres, posibil prin activarea unor căi celulare de răspuns la stres. În plus, postul poate modifica compoziția microbiomului intestinal, care, la rândul său, are potențialul de a influența sănătatea creierului prin intermediul complexei axe intestin-creier.
Nu în ultimul rând, postul intermitent contribuie la reducerea inflamației în întregul corp, inclusiv în creier, un factor benefic fundamental pentru sănătatea neuronală.
Toate aceste transformări pot fi observate prin scanări cerebrale, oferind astfel dovezi vizuale clare ale impactului profund pe care postul intermitent îl poate avea asupra sănătății și funcționării creierului.
Ce înseamnă Post Intermitent
Postul intermitent (Intermittent Fasting – IF) nu este o dietă în sensul tradițional al cuvântului, care specifică ce alimente să mănânci sau să eviți, ci mai degrabă un model alimentar care alternează perioade de alimentație cu perioade de post (abținere voluntară de la mâncare). Este vorba mai mult despre când mănânci, decât despre ce mănânci.
Ideea de bază este să prelungești perioadele în care corpul tău nu primește alimente, permițându-i să consume rezervele de energie (în special grăsimea corporală) și să inițieze procese celulare de reparare.
Cum funcționează?
Când mâncăm, corpul nostru descompune alimentele în glucoză, pe care o folosește pentru energie sau o stochează sub formă de glicogen în ficat și mușchi. Nivelul de insulină crește pentru a gestiona această glucoză. În timpul postului, nivelul de insulină scade, iar corpul, neavând acces la glucoză proaspătă, începe să ardă glicogenul stocat. După ce rezervele de glicogen sunt epuizate, corpul începe să ardă grăsimea pentru energie, un proces numit cetoză.
Metode populare de post intermitent:
Există mai multe abordări ale postului intermitent, printre cele mai comune se numără:
Metoda 16/8 (Leangains): Aceasta este cea mai populară și implică postitul zilnic timp de 16 ore și limitarea ferestrei de alimentație la 8 ore. De exemplu, poți mânca între orele 12:00 și 20:00, postul fiind restul timpului. Apa, cafeaua neagră și ceaiul fără zahăr sunt permise în timpul perioadei de post.
Metoda 5:2 (Dieta Fast Diet): Această metodă implică alimentația normală timp de cinci zile pe săptămână și reducerea drastică a aportului caloric la 500-600 de calorii în celelalte două zile (non-consecutive).
Mănâncă-Oprește-Mănâncă (Eat-Stop-Eat): Aceasta presupune un post complet de 24 de ore o dată sau de două ori pe săptămână. De exemplu, poți termina cina la ora 19:00 într-o zi și să nu mai mănânci până la cina din ziua următoare la ora 19:00.
Postul Alternativ (Alternate-Day Fasting): Implică postitul complet sau consumul unui număr foarte mic de calorii (aproximativ 500) în zile alternative.
Ce NU este postul intermitent:
Nu este o formă de înfometare extremă.
Nu încurajează mâncatul excesiv sau nesănătos în perioadele de alimentație.
Nu este o soluție magică pentru pierderea în greutate și necesită o alimentație sănătoasă și echilibrată în perioadele de alimentație.
Beneficii Potențiale (care sunt încă în studiu):
Pe lângă pierderea în greutate (atunci când este combinat cu un deficit caloric general), postul intermitent a fost asociat cu:
Îmbunătățirea sensibilității la insulină.
Reducerea inflamației.
Îmbunătățirea sănătății creierului (așa cum am discutat anterior).
Longevitate potențială (în studiile pe animale).
Simplificarea dietei pentru unii oameni.
Este important de reținut că postul intermitent nu este potrivit pentru toată lumea (de exemplu, femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele cu diabet sau cu antecedente de tulburări de alimentație ar trebui să evite sau să consulte un medic). Este întotdeauna recomandat să discutați cu un medic sau un nutriționist înainte de a începe orice regim alimentar nou.
Postul intermitent ne prelungește viaţa
Oamenii de știință de la Salk au demonstrat cum influențează postul intermitent expresia genelor în peste 22 de regiuni ale corpului și ale creierului. Expresia genelor este procesul prin care genele sunt activate și răspund la mediul lor prin crearea de proteine.
Descoperirile, publicate în Cell Metabolism în această lună, au implicații pentru o gamă largă de afecțiuni de sănătate în care postul intermitent a demonstrat beneficii potențiale, inclusiv diabetul, bolile de inimă, hipertensiunea și cancerul.
„Am descoperit că există un impact molecular la nivel de sistem, la nivel molecular, al postului intermitent la șoareci”, spune profesorul Satchidananda Panda, autor principal și titular al catedrei Rita și Richard Atkinson de la Salk.
„Rezultatele noastre deschid ușa pentru a analiza mai îndeaproape modul în care această intervenție nutrițională activează genele implicate în boli specifice, cum ar fi cancerul.”
Pentru studiu, două grupuri de șoareci au fost hrănite cu aceeași dietă bogată în calorii. Un grup a avut acces liber la hrană. Celălalt grup a fost restricționat să mănânce în cadrul unei ferestre de hrănire de nouă ore în fiecare zi.
După șapte săptămâni, au fost prelevate mostre de țesut din 22 de grupuri de organe și din creier, la diferite ore din zi sau din noapte, și au fost analizate pentru modificări genetice. Probele au inclus țesuturi din ficat, stomac, plămâni, inimă, glanda suprarenală, hipotalamus, diferite părți ale rinichiului și intestinului și diferite zone ale creierului.
Postul intermitent funcţionează!
Autorii au descoperit că 70 la sută dintre genele șoarecilor răspund la o alimentație limitată în timp.
„Prin modificarea momentului în care mâncăm, am reușit să schimbăm expresia genelor nu doar în intestin sau în ficat, ci și în mii de gene din creier”, spune Panda.
Aproape 40% dintre genele din glanda suprarenală, hipotalamus și pancreas au fost afectate de alimentația cu restricții de timp. Aceste organe sunt importante pentru reglarea hormonală.
Hormonii coordonează funcțiile din diferite părți ale corpului și ale creierului, iar dezechilibrul hormonal este implicat în multe boli, de la diabet la tulburări de stres. Rezultatele oferă îndrumări cu privire la modul în care alimentația cu restricție de timp poate ajuta la gestionarea acestor boli.
Interesant este faptul că nu toate secțiunile tractului digestiv au fost afectate în mod egal. În timp ce genele implicate în cele două porțiuni superioare ale intestinului subțire – duodenul și jejunul – au fost activate de alimentația cu restricție de timp, ileonul, la capătul inferior al intestinului subțire, nu a fost activat.
Postul intermitent, o soluție pentru a scăpa de greutate. Noi dovezi științifice
