Evoluția umană ascunde încă secrete fascinante, iar unul dintre cele mai mari mistere se leagă de dezvoltarea bruscă a inteligenței noastre. Acum aproximativ două milioane de ani, strămoșii noștri au suferit o transformare radicală. Creierul lor a început să crească accelerat. Rețelele neuronale s-au complicat subit, iar primele unelte au început să fie folosite cu îndemânare. Multă vreme, pasionații de teorii alternative s-au întrebat dacă nu cumva o forță externă a intervenit în biologia noastră. Totuși, știința modernă ne oferă un răspuns la fel de spectaculos, bazat pe dovezi genetice incontestabile.
Cine a modificat, de fapt, biologia creierului nostru?
Potrivit unui studiu științific derulat de cercetătorii de la Institutului Gladstone de Știință a Datelor și Biotehnologie din SUA, schimbarea majoră nu a venit din spațiu. Ea a pornit direct din propriul nostru ADN. În urmă cu peste două milioane de ani, a avut loc un accident biologic uriaș. Momentul a coincis exact cu trecerea de la Australopitec la primele specii avansate din genul Homo. O genă specifică, denumită SRGAP2, s-a duplicat în mod spontan. Această eroare de copiere a creat o variantă complet nouă în organism. Astăzi, geneticienii o cunosc sub numele de SRGAP2C.
Apariția acestei noi gene a declanșat un efect de domino asupra sistemului nervos. Varianta nouă a început să blocheze parțial funcțiile genei originale. Rezultatul a fost unul absolut extraordinar pentru specia noastră. Maturizarea creierului a fost încetinită semnificativ. Biologii numesc acest fenomen natural „neotenie”. Creierul a primit mult mai mult timp pentru a se dezvolta pe parcursul copilăriei. Astfel, neuronii au reușit să formeze conexiuni mult mai dense și mai complexe. Această rețea extinsă a stat la baza gândirii avansate, a dezvoltării limbajului și a inovației umane.
Evoluția creierului uman. Cum a funcționat acest „update” neuronal?
O altă piesă esențială a acestui puzzle biologic a fost descoperită în familia de gene NOTCH2NL. Acestea au apărut tot printr-o serie de duplicări genetice întâmplătoare, exact în aceeași perioadă istorică. Rolul lor a fost să acționeze direct și agresiv asupra celulelor stem din cortexul cerebral. Practic, aceste gene au ordonat organismului să producă un număr mult mai mare de neuroni înainte ca procesul de dezvoltare să se oprească. Datorită acestui „update” natural, volumul cranian a crescut dramatic. Creierul a ajuns în timp să fie de aproape patru ori mai mare și mai dens decât cel al cimpanzeilor.
Ce spun cercetătorii despre acest moment de cotitură?
Creierele Homo Sapiens s-au extins în cele din urmă de la o medie de 650 de centimetri cubi acum 2 milioane de ani la aproximativ 1.500 cm cubi în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, chiar înainte de de Revoluția Agricolă din Neolitic.
Comunitatea științifică internațională consideră această serie de mutații drept scânteia care a aprins cu adevărat inteligența umană. Franck Polleux, unul dintre neurocercetătorii de top care au studiat acest fenomen evolutiv, subliniază importanța uriașă a momentului.
„Apariția genei SRGAP2C a coincis exact cu momentul în care strămoșii noștri au început să folosească primele unelte de piatră și să dezvolte un comportament cultural complex”, a explicat specialistul în cadrul cercetărilor sale privind neurogeneza.
În același timp, experții în evoluție genetică privesc această transformare istorică drept un noroc pur. „Acest eveniment genetic a acționat ca un comutator care a întârziat maturizarea creierului. O simplă eroare de copiere a ADN-ului a permis formarea unor rețele neuronale mult mai complexe, făcându-ne ceea ce suntem astăzi”, declară cercetătorii care au reușit să cartografieze evoluția genelor umane.
Acest salt cognitiv a fost susținut ulterior și de schimbările de mediu și de dietă. Odată cu descoperirea focului și gătirea cărnii, primii oameni, precum specia Homo erectus, au putut oferi creierului energia uriașă de care avea nevoie. Creierul consumă enorm de multe resurse metabolice pentru a funcționa la capacitate maximă. Așadar, „arhitectul” suprem care ne-a modificat biologia a fost chiar natura. Ea s-a folosit de mutații aparent întâmplătoare pentru a crea cea mai complexă structură din universul cunoscut: mintea umană.
Dublarea creierului oamenilor, influență ,,externă’’?
De-a lungul Pleistocenului, epoca începută în urmă cu 2,6 milioane de ani și încheiată cu 11.700 de ani în urmă, creierul oamenilor și al rudelor sale a crescut, cel al Homo Sapiens dublându-se în dimensiune.
Cercetătorii de la Universitatea Tel Aviv cred că au găsit un răspuns viabil. Arheologii Miki Ben-Dor și Ran Barkai afirmă, într-o lucrare publicată în Yearbook of Physical Anthropology, că o schimbare majoră în ceea ce privește animalele vânate oferă cea mai bună explicație pentru evoluția extraordinară a creierului uman.
Dacă primii oameni s-au specializat în vânarea celor mai mari animale, cum ar fi elefanții, care ar fi furnizat mese bogate în grăsimi, odată cu scăderea numărului acestora, oamenii au fost nevoiți să se îndrepte către specii mai mici.
„Vedem scăderea dimensiunii prăzii ca o explicație unificatoare nu numai pentru expansiunea creierului, ci și pentru multe alte transformări în biologia și cultura umană și susținem că oferă un stimulent bun pentru aceste schimbări. Altfel spus, odată ce nu au mai vânat animale mari, au trebuit să devină mai agili, mai inteligenți, iar asta le-a afectat dezvoltarea creierului „, afirmă Barkai, potrivit Live Science.
Interesant este și faptul că, odată ce au început să se preocupe de agricultură, creierul oamenilor a scăzut puțin, până la aproximativ 1.300 cm.
Paleoantropologul Richard Potts, directorulul programului Human Origins de la Muzeul Smithsonian, afirmă că nicio ipoteză singulară cu privire la evoluția creierului nu a stat în picioare în trecut și afirmă că și teoria cercetătorilor israelieni are la rândul ei numeroase lacune și supoziții ce ridică probleme.
„[Cercetătorii] nu sunt obișnuiți să caute o singură explicație care să acopere o diversitate de adaptări. Este timpul, credem, să gândim altfel”, adaugă acesta.
Există și o altă teorie, controversată, privin evoluția spectaculoasă a creierului oamenilor. Nu puțini sunt cei care afirmă că oamenii au trecut de la maimuțe la conștiință cu ajutor extern, ADN-ul acestora fiind modificat de extratereștrii care ar fi vizitat Pământul.
Ideea nu are, bineînțeles, nicio susținere științifică, însă faptul că oamenii au progresat atît de mult într-un timp atât de scurt nu este ceva obișnuit. Nicio altă specie cunoscută nu a trecut printr-o asemenea schimbare fundamentală, în condițiile în care toate acestea au traversat aceleași schimbări de mediu.
