La Festivalul Internațional de Film de la Shanghai, mai multe studiouri de film chinezești au anunțat joi că vor prelua arhiva lor de clasice ale artelor marțiale și le vor transforma în AI. Proiectul „Kung Fu Movie Heritage Project 100 Classics AI Revitalization Project”, susținut de guvern, va lua toate filmele de kung fu celebre din toate timpurile, cu actori precum Bruce Lee, Jackie Chan și Jet Li, și le va da o nouă viață cu ajutorul AI.
Potrivit Hollywood Reporter, Zhang Pimin, președintele China Film Foundation, a descris proiectul ca o încercare de a conferi filmelor un aspect „conform cu vizionarea contemporană a filmelor”.
Studiourile au invitat companii de animație AI să se implice în efortul de „revitalizare”, care se pare că va urmări „remodelarea esteticii vizuale” a filmelor, încercând în același timp să „aducă un omagiu operei originale”, prin constituirea unui fond de 100 de milioane de yuani (aproximativ 14 milioane de dolari) pentru a ajuta la demararea proiectului.
Clasicul Fist of Fury (1972) al lui Lee, filmul care l-a lansat pe Chan, Drunken Master (1978), și epopeea regizată de Tsui Hark, Once Upon a Time in China (1991), care l-a transformat pe Li într-o vedetă de cinema, se numără printre filmele care vor fi tratate în cadrul „Proiectului de revitalizare a 100 de clasice ale filmului kung fu prin intermediul inteligenței artificiale”.
Proiectul controversat și tehnologia din spate
La baza acestor inițiative stă tehnologia deepfake și a inteligenței artificiale generative, capabilă să creeze replici video ultra-realiste ale unei persoane. Prin antrenarea unor algoritmi pe baza orelor de filmări, fotografii și înregistrări audio existente, un computer poate genera o imagine sintetică a lui Bruce Lee, pe care o poate suprapune peste performanța unui alt actor.
Rezultatul este o iluzie aproape perfectă a prezenței legendei în noi producții, la decenii de la dispariția sa. Un astfel de proiect, serialul „The Kowloon Walled City”, a demonstrat deja potențialul, dar și pericolele acestei tehnologii.
Nu e o idee nouă
Ideea de a recrea digital un actor decedat nu este complet nouă. Am văzut-o în cazul lui Peter Cushing, care a reapărut ca Grand Moff Tarkin în „Rogue One: A Star Wars Story”, sau în reclame celebre. Chiar și Bruce Lee a fost recreat digital în 2013 pentru o reclamă la Johnnie Walker. Diferența fundamentală, însă, stă în consimțământ și control.
Acel proiect a fost realizat cu acordul și sub supravegherea strictă a familiei sale, care s-a asigurat că imaginea și mesajul sunt respectuoase și aliniate cu filosofia sa. Proiectele recente, în schimb, sunt adesea neautorizate, folosind imaginea sa fără permisiune.
„Tatăl meu nu poate vorbi pentru el însuși”
Shannon Lee, fiica lui Bruce Lee și principala protectoare a moștenirii sale prin intermediul Fundației Bruce Lee, a condamnat vehement aceste încercări neautorizate. Ea a argumentat constant că astfel de proiecte nu reprezintă un omagiu, ci o „profanare” și o exploatare comercială a imaginii tatălui său.
Într-o serie de declarații publice, Shannon Lee a subliniat că problema nu este tehnologia în sine, ci utilizarea ei fără respect și fără înțelegerea persoanei din spatele imaginii.
„Tatăl meu nu poate vorbi pentru el însuși,” a afirmat ea, explicând că a crea o marionetă digitală care rostește cuvinte pe care el nu le-a spus niciodată și execută acțiuni pe care el nu le-a aprobat niciodată este o formă de furt de identitate. Ea susține că aceste AI-uri nu pot captura esența artei sale, Jeet Kune Do, care era o expresie directă a filosofiei sale de viață, nu doar o serie de mișcări.
O super controversă
Controversa din jurul „reînvierii” lui Bruce Lee scoate la iveală un câmp minat etic și legal, pentru care societatea încă nu are răspunsuri clare. Cine deține dreptul asupra imaginii unei persoane după moartea sa? Poate o persoană decedată să „consimtă” la a fi recreată digital? Este o performanță generată de AI o formă de artă sau o simplă falsificare tehnologică?
Cadrul legal privind protecția drepturilor de imagine post-mortem, în special în fața tehnologiei deepfake, este încă neclar și variază de la o țară la alta. Acest vid legislativ permite apariția unor proiecte care exploatează imaginea unor celebrități fără acordul moștenitorilor legali.
În concluzie, inițiativele de a-l „readuce pe ecran” pe Bruce Lee prin inteligență artificială reprezintă un test crucial pentru viitorul industriei de divertisment și pentru modul în care tratăm moștenirea culturală.
Acestea demonstrează că simpla capacitate tehnologică de a face un lucru nu justifică, în mod automat, și dreptul moral de a-l face.
Fără respect pentru filosofia, integritatea artistică și, mai presus de toate, fără acordul celor care îi protejează memoria, „reînvierea digitală” riscă să devină nu un omagiu adus geniului, ci o formă high-tech de profanare.
Cu o experiență de 10 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Marius Ivan este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Marius a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa profesională, Marius este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.