Primul telefon mobil nu a apărut dintr-un caiet de calcule, ci dintr-un serial de televiziune. Inginerul care a dat primul apel de pe un aparat portabil a recunoscut că imaginea căpitanului Kirk vorbind într-un comunicator i-a arătat exact ce voia să construiască.
Una dintre cele mai ciudate legături dintre science-fiction și industria tehnologică: comunicatorul din Star Trek a ajuns pe ecrane cu mult înainte ca telefonul mobil să existe, iar omul care l-a inventat a spus deschis de unde a luat ideea.
Apelul din 1973 și primul telefon mobil funcțional
Martin Cooper lucra ca inginer la Motorola. În 1973, cu un grup de reporteri strâns în jurul lui, a ridicat aparatul și a format numărul lui Joel Engel, rivalul său de la compania concurentă. Prima propoziție rostită vreodată într-o convorbire de pe un telefon mobil a fost, potrivit relatării BGR, cât se poate de directă: „Te sun de pe un telefon mobil.”
Gestul avea și o doză de teatru, pentru că Engel lucra la Bell Labs, laboratorul care încerca să rezolve aceeași problemă. Cooper a ales să sune exact persoana care nu voia să audă că a pierdut cursa.
Ce a împrumutat Cooper din Star Trek
Cooper a declarat că serialul original Star Trek a fost o sursă de inspirație directă pentru felul în care și-a imaginat aparatul. Ideea că un membru al echipajului poate vorbi cu ceilalți indiferent unde se află i s-a părut mai interesantă decât orice specificație tehnică, notează BGR.
Merită adăugat contextul cronologic: seria originală a fost difuzată între 1966 și 1969, deci Cooper a văzut comunicatorul pe ecran cu aproape un deceniu înainte de a-l transforma în produs. Reacțiile online la această poveste rămân, și astăzi, un amestec de surpriză și amuzament, semn că serialul a fost mai mult decât divertisment de sâmbătă seara.
Trei luni pentru un prototip, ca să bată AT&T
Declanșatorul concret a fost o decizie a concurenței. Un producător rival anunțase că se concentrează pe telefoane montate în automobile, nu pe aparate purtate de om. Cooper a considerat că este exact direcția greșită: nu vrei să fii legat de mașină, vrei să vorbești de oriunde.
Motorola a construit prototipul în trei luni. Se numea DynaTAC, cântărea 2,5 pounds, adică aproximativ 1,1 kilograme, și nu avea nimic din eleganța unui telefon modern. Semăna cu o cărămidă, dar era o cărămidă care suna.
Rețeaua fără de care telefonul rămânea o jucărie
În paralel, Bell Labs lucra la partea invizibilă a problemei. Compania a împărțit teritoriul în celule hexagonale, fiecare cu propria stație de bază, prin care aparatele se conectau pe frecvențe radio. Pasul următor a fost o rețea de telecomunicații capabilă să comute frecvențele astfel încât două telefoane să poată vorbi între ele fără întrerupere. La finalul anilor ’70, sistemul Advanced Mobile Phone System, cunoscut ca AMPS, funcționa.
Fără această infrastructură, aparatul lui Cooper ar fi rămas o demonstrație de laborator. Cu ea, a devenit o industrie.
3.995 de dolari pentru 30 de minute de convorbire
DynaTAC a fost prezentat public pe 6 martie 1983 și a ajuns în magazine în 1984, la un preț de 3.995 de dolari, potrivit documentației istorice despre aparat. BGR estimează echivalentul actual la peste 13.300 de dolari, iar alte calcule raportate la 2025 indică aproximativ 12.800 de dolari. Oricum e socotit, era un obiect pentru foarte puțini oameni.
Specificațiile spun restul poveștii: aproximativ zece ore de încărcare pentru 30 de minute de convorbire, un afișaj LED și memorie pentru 30 de numere de telefon. Numele venea de la Dynamic Adaptive Total Area Coverage. Pentru comparație, un iPhone 17 Pro pornește azi de la circa 1.099 de dolari și face incomparabil mai mult decât să sune.
Ce a rămas din visul lui Cooper
Telefonul de tip cărămidă a dus la aparate din ce în ce mai mici, apoi la smartphone-uri, iar de acolo la calculatoarele de buzunar cu care ne petrecem ziua. Aparatele de azi sună, trimit mesaje, navighează pe internet și fac încă zeci de alte lucruri, iar prezența lor la vârste tot mai mici ridică semne de întrebare, în ciuda studiilor care arată efectele negative asupra copiilor.
Traseul complet, de la primele modele la telefoanele actuale, l-am povestit și în materialul despre istoria telefoanelor mobile, iar despre cât de repede se schimbă ierarhiile în acest domeniu am scris în analiza despre motivele prăbușirii Nokia. Comunicatorul lui Kirk părea, în 1966, o fantezie. Cincizeci de ani mai târziu, e varianta simplificată a ceea ce ținem în mână.
