Dario Amodei, cofondatorul și directorul general al Anthropic, are o teorie simplă despre neîncrederea publicului în inteligența artificială: industria nu o va rezolva prin comunicare mai bună, ci prin rezultate pe care nimeni nu le poate contesta. Într-o postare rară pe X, publicată sâmbătă, șeful companiei care dezvoltă Claude a recunoscut deschis scepticismul din societate și a explicat de ce crede că vinovății sunt chiar producătorii de AI.
„În acest moment, a spune că inteligența artificială va vindeca cancerul este mai mult un clișeu decât ceva inspirațional, iar cei mai mulți oameni cred că este înșelător”, a scris Amodei, citat de Business Insider. „Cea mai corectă critică adusă companiilor de AI, inclusiv Anthropic, este că nu ne-am ținut încă marile promisiuni de a face bine lumii.” Concluzia lui a fost la fel de directă: „Ce va funcționa este să vindecăm efectiv cancerul.”
De ce s-a răcit entuziasmul față de inteligența artificială
Reacția negativă crește pe mai multe fronturi simultan. Industria ridică centre de date uriașe în comunități din toată America. Își antrenează modelele pe conținut din internet adesea protejat de drepturi de autor. Și dă peste cap piața muncii în domenii întregi. Un studiu recent al Pew Research Center a arătat că aproximativ jumătate dintre americani declară că prezența tot mai extinsă a AI în viața de zi cu zi îi face „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați”.
Paradoxul este că Amodei a contribuit el însuși la tonul apocaliptic. A avertizat repetat, în podcasturi, în eseuri și pe blogul Anthropic, despre pericolele dezvoltării rapide a acestor sisteme. Într-un eseu din iunie a scris că noile modele Mythos ale companiei prezintă „riscuri foarte reale”. Lista lui includea securitatea cibernetică, sectorul financiar, infrastructura critică și securitatea națională. Anul trecut prevestise dispariția a jumătate din posturile de nivel începător.
Criticile din interiorul industriei
Nu toți liderii domeniului apreciază acest registru. Demis Hassabis, șeful Google DeepMind, a spus la începutul acestui an că colegii săi au fost „mult prea siguri” de predicțiile lor sumbre și i-a îndemnat să tempereze discursul.
Pe măsură ce OpenAI și Anthropic se pregătesc pentru listări la bursă, ambele au făcut trecerea de la pesimism la optimism programatic. Amodei susține însă că avertismentele lui nu sunt cauza neîncrederii. „Nu sunt de acord că mesajele mele au fost disproporționat de negative”, a scris el. A publicat eseul „Machines of Loving Grace” în 2024 tocmai pentru că industria nu picta o imagine suficient de inspirată. Voia să arate cum ar putea tehnologia să transforme radical lumea în bine.
În opinia lui, problema este mult mai veche și mult mai largă decât inteligența artificială: neîncrederea reflectă scepticismul general al americanilor față de corporații. „Cauzele merg cu decenii în urmă, iar AI este doar cea mai recentă formă a acestui fenomen”, a scris directorul Anthropic.
Problema modelelor închise
Există și un motiv structural pentru rezerva publicului. Anthropic refuză să publice sub licență deschisă vreunul dintre modelele sale de frontieră, invocând prudența. Luna trecută a atras critici dintr-un motiv concret. A fost singurul dezvoltator major de AI care nu a semnat o scrisoare în favoarea modelelor open-weight, în timp ce Washingtonul analiza restricții pentru unele modele chineze.
Yann LeCun, fostul om de știință-șef pentru AI al Meta, are o explicație diferită. Susține de mult că păstrarea tehnologiei de frontieră în regim închis alimentează neîncrederea mai mult decât orice altceva. Într-un răspuns pe X la postarea lui Amodei, LeCun a scris că singura cale de urmat este ca inteligența artificială să fie „larg disponibilă, împărtășită și deschisă”, adăugând: „Avem nevoie de AI-uri diverse pentru același motiv pentru care avem nevoie de o presă diversă.”
Un premiu Nobel nu garantează încrederea
Nici argumentul principal al lui Amodei nu a fost primit fără obiecții. Angel Brodin, arhitect de AI aplicat la OpenAI, i-a răspuns că industria farmaceutică livrează constant progrese în sănătatea publică și rămâne totuși „una dintre cele mai puțin creditate industrii”.
„Oamenii nu vor judeca companiile de AI doar după descoperirile lor”, a scris ea. „Le vor judeca după prețuri, acces, lobby, opacitate, felul în care sunt distribuite câștigurile economice, cine ajunge să participe la beneficii și cine deține în final puterea.”
Ce urmează la Anthropic, potrivit lui Dario Amodei
Compania spune că își intensifică activitatea în domeniile biologic și medical exact pentru a testa această teorie. „Sperăm să avem rezultate incredibile în anii care vin și câteva prime licăriri în lunile următoare”, a scris Amodei. „Când vom fi realizat efectiv ceva real, întreaga lume va afla, cât se poate de zgomotos, vă dau cuvântul meu.”
Detalii oficiale despre familia de modele criticate în propriul eseu al fondatorului sunt publicate pe pagina Mythos de pe site-ul Anthropic, iar anunțurile companiei apar în newsroom-ul oficial.
Contextul financiar face declarațiile și mai interesante. Am scris recent că Anthropic ar putea valora 2.000 de miliarde de dolari la listare, iar compania a lansat între timp Claude Opus 5 pentru clienții business. În paralel, a fost nevoită să recunoască public că modelele Claude au spart sistemele a trei companii în timpul unor teste. Este exact genul de episod care întărește scepticismul pe care Amodei încearcă acum să îl combată.
Amodei a plecat de la OpenAI în 2020, nemulțumit de atenția acordată siguranței de fostul angajator. De atunci a devenit una dintre cele mai citate voci pe tema riscurilor AI. Materialul de la care pornește această discuție a fost semnat de Truman Dickerson și publicat de Business Insider pe 16 august 2026.
