Grijile financiare nu se opresc la portofel. Un studiu condus de University College London arată că anii petrecuți sub presiunea banilor lasă urme măsurabile în creier, iar efectul se vede în teste cognitive făcute decenii mai târziu. Cercetarea a fost publicată în revista Innovation in Aging și anunțată public pe 2 septembrie 2026. Ea folosește una dintre cele mai valoroase baze de date din lume pentru acest tip de întrebare.
Un studiu care urmărește aceiași oameni de la naștere
Echipa a analizat informații de la 2.759 de britanici înscriși în MRC National Survey of Health and Development, cunoscut și ca studiul de cohortă din 1946. Este cel mai longeviv studiu de cohortă de naștere aflat încă în desfășurare din lume, găzduit tot de UCL, iar participanții au împlinit 80 de ani la începutul acestui an.
Avantajul unei asemenea baze de date este că nu măsoară o singură fotografie a vieții cuiva, ci întreaga traiectorie. Participanții și-au raportat venitul gospodăriei la trei momente din viața adultă: la 26, la 43 și la 53 de ani.
Cum au fost definite greutățile financiare
Cercetătorii au lucrat cu două măsuri distincte. Prima este venitul mic persistent, atribuit celor care s-au aflat în cea mai săracă cincime a grupului de cel puțin două ori. Aproximativ 16% dintre participanți, adică unul din șase, au intrat în această categorie.
A doua măsură privește presiunea financiară de zi cu zi, evaluată prin întrebări despre cât de greu le venea să se descurce cu venitul avut sau să plătească facturile. Cei ale căror scoruri au depășit un prag stabilit de cel puțin două ori între 36 și 53 de ani au fost considerați cu dificultăți persistente. Aici au intrat circa 12%, adică unul din opt.
Ce au găsit cercetătorii
Oamenii care s-au confruntat cu dificultăți financiare continue sau cu venituri mici pe perioade lungi în tinerețe și la mijlocul vieții au obținut rezultate mai slabe la testele cognitive de la 53 de ani. Evaluările au vizat memoria verbală și viteza de procesare.
Ce au arătat scanările cerebrale
La un subgrup care a trecut ulterior prin scanări cerebrale, între 69 și 71 de ani, venitul mic persistent s-a asociat cu o sănătate mai proastă a creierului. Imagistica prin rezonanță magnetică a arătat mai multă atrofie cerebrală și o dilatare mai accentuată a ventriculilor, cavitățile pline cu lichid din interiorul creierului, considerată un semn de deteriorare.
Aceste legături au rămas valabile și după ce cercetătorii au luat în calcul alți factori care ar fi putut influența rezultatele, între care abilitatea cognitivă din copilărie, nivelul de educație și dezavantajele din primii ani de viață.
Ce spun autorii studiului
„Majoritatea studiilor despre îmbătrânirea cognitivă analizează dificultățile financiare într-un singur moment din timp. Studiul nostru, care folosește date din mai multe decenii, ne permite să vedem că acumularea greutăților de-a lungul multor ani este cea legată de cele mai proaste rezultate cognitive, mai degrabă decât episoadele ocazionale de adversitate.”
Dr. Jacques Wels, Unit for Lifelong Health & Ageing, UCL, autor corespondent, în comunicatul universității
Publicitate
„Rezultatele noastre sugerează că sprijinirea oamenilor care se confruntă cu dificultăți financiare și reducerea sărăciei cronice ar putea ajuta și la prevenirea declinului cognitiv și a cazurilor de demență în viitor.”
Prof. Praveetha Patalay, Unit for Lifelong Health & Ageing și Centre for Longitudinal Studies, UCL, autoare senior
Bărbații au ieșit mai prost din analiză
Relația dintre problemele financiare și sănătatea creierului la vârste înaintate a apărut ca fiind deosebit de puternică la trei categorii: bărbați, persoane care au trecut prin dezavantaje în copilărie și purtători ai variantei genetice APOE-ε4, asociată cu un risc crescut de boală Alzheimer.
Bărbații care au trăit adversitate financiară persistentă au avut rezultate mai slabe la testele cognitive de la 53 de ani decât femeile aflate în aceeași situație. Autorii propun două explicații posibile. Prima ține de comportamente: bărbații dezavantajați ar fi fost mai predispuși decât femeile la fumat și la consum problematic de alcool. A doua ține de contextul generației: într-o cohortă născută în 1946, bărbații erau mult mai des principalii aducători de venit în gospodărie, deci resimțeau presiunea altfel.
Cum ajung grijile financiare să afecteze creierul
Cercetătorii propun mai multe căi biologice și psihologice. Una este inflamația: stresul cronic poate întreține procese inflamatorii, iar acestea sunt cunoscute drept factori care accelerează îmbătrânirea creierului.
A doua explicație este mai puțin evidentă și ține de încărcarea cognitivă. Grija permanentă legată de bani și de facturi consumă resurse mentale, lăsând mai puțină capacitate disponibilă pentru alte sarcini. Creierul, altfel spus, rulează în fundal un proces care nu se oprește niciodată.
Un rezultat aparent paradoxal
Un detaliu neașteptat privește memoria. Deși participanții cu dificultăți financiare aveau rezultate mai slabe la 53 de ani, scorurile lor la testul de memorie au scăzut mai lent între 53 și 69 de ani.
Explicația propusă de autori nu este una optimistă. Aceste persoane pierduseră deja mult teren cognitiv până la 53 de ani, comparativ cu cele care nu trecuseră prin presiune financiară prelungită, așa că le rămăsese mai puțin de pierdut în deceniile următoare.
De ce contează pentru România
România are constant una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, iar accesul la diagnostic timpuriu pentru demență rămâne limitat. Dacă mecanismul descris de echipa UCL se confirmă, politicile de sprijin al veniturilor nu mai sunt doar o chestiune socială, ci și una de sănătate publică pe termen lung.
Limitele cercetării
Merită subliniat și ce nu spune studiul. Este o cercetare observațională pe o singură cohortă britanică, deci arată asocieri, nu cauze directe, iar rezultatele nu se transferă automat la generațiile mai tinere, care au trăit alte condiții economice.
Pe teme apropiate, am scris despre rolul motivației în menținerea rezilienței creierului, despre cum se schimbă sistemul imunitar al creierului după 50 de ani și despre efectul zahărului asupra memoriei pe termen lung.
Lucrarea se numește „Persistent financial adversity and cognitive aging: a life course investigation”, este semnată de Yiwen Liu, Jacques Wels, Sarah-Naomi James, Sarah E. Keuss, Jane Maddock, Thomas D. Parker, Jean Stafford, Jonathan M. Schott, Marcus Richards și Praveetha Patalay și poate fi consultată în revista Innovation in Aging. Comunicatul universității a fost preluat de ScienceDaily.
