S-ar putea ca secretul unui creier sănătos la bătrânețe să nu se afle într-o pastilă scumpă, ci în simpla prezență a unui scop. Un studiu amplu al Universității UC Davis a descoperit că persoanele care trăiesc cu un simț înalt al scopului în viață (sau ikigai) prezintă un risc semnificativ mai mic de a dezvolta tulburări cognitive. Noua cercetare, publicată în The American Journal of Geriatric Psychiatry, a urmărit peste 13.000 de adulți cu vârsta de 45 de ani și peste, pe o perioadă de până la 15 ani.
Risc redus cu 28%, chiar și cu factori genetici
Rezultatele au fost clare: participanții care au raportat un simț mai puternic al scopului în viață au fost cu aproximativ 28% mai puțin predispuși să dezvolte afectare cognitivă – incluzând deteriorarea cognitivă ușoară și demența.
Acest efect protector a fost observat în mod constant la toate grupurile rasiale și etnice incluse în studiu și a rămas semnificativ chiar și după ce cercetătorii au ajustat datele pentru factori precum nivelul de educație, depresia și prezența genei APOE4 – un factor de risc bine cunoscut pentru boala Alzheimer.
Depresia, cauzată de o bacterie intestinală? Un studiu bulversant
„Descoperirile noastre arată că a avea un scop ajută creierul să rămână rezilient odată cu vârsta,” a explicat Aliza Wingo, autoarea principală a studiului și profesoară la Departamentul de Psihiatrie al UC Davis. „Chiar și pentru persoanele cu risc genetic de Alzheimer, simțul scopului a fost legat de un debut mai târziu și de o probabilitate mai mică de a dezvolta demență.”
Un obicei banal, un risc neașteptat: De ce scobitul în nas ar putea crește riscul de Alzheimer
O strategie accesibilă și gratuită
Cercetătorii au remarcat că persoanele cu un scop bine definit au înregistrat un declin cognitiv mai lent. Deși întârzierea medie în debutul declinului a fost modestă – de aproximativ 1.4 luni pe o perioadă de opt ani – această cifră devine „semnificativă atunci când este comparată cu tratamentele actuale”.
„Medicamentele precum lecanemab și donanemab pot întârzia modest simptomele afectării cognitive în boala Alzheimer, dar vin cu riscuri și costuri,” a subliniat Nicholas C. Howard, prim autor al studiului. „Scopul în viață este gratuit, sigur și accesibil. Este ceva ce oamenii pot construi prin relații, obiective și activități semnificative.”
Legătura dintre herpes și Alzheimer. Un studiu științific aduce dovezi incontestabile
Deși participanții nu au fost întrebați în mod specific despre sursa scopului lor, studiile anterioare sugerează că acesta poate fi cultivat prin:
- Relații și comunitate: Îngrijirea familiei, timpul petrecut cu nepoții sau mentoratul.
- Contribuție: Continuarea activității profesionale sau voluntariatul.
- Obiective personale: Urmărirea unui hobby, învățarea de noi abilități sau realizarea de obiective personale.
- Spiritualitate: Practici religioase sau implicarea în comunitățile bazate pe credință.
Thomas Wingo, co-autor al studiului și neurolog, consideră că descoperirile susțin ideea că starea de bine psihologică joacă un rol cheie în îmbătrânirea sănătoasă. „Ceea ce este interesant la acest studiu este că oamenii ar putea să se ‘gândească’ la o sănătate mai bună. Scopul în viață este ceva ce putem hrăni. Nu este niciodată prea devreme – sau prea târziu – să începem să ne gândim ce dă sens vieții noastre.”
Modul în care vorbești arată dacă ești predispus la Alzheimer
