Un nou studiu privind corelația dintre bacteriile intestinale și depresie a evidențiat o asociere intrigantă între nivelurile scăzute de bacterii specifice și ratele crescute de depresie, relatează GadgetReport.ro
,,Relația dintre metabolismul microbian intestinal și sănătatea mintală este un subiect controversat în cercetarea microbiomică „, afirmă Jeroen Raes de la Centrul de Microbiologie VIB / Universitatea din Leuven, unul dintre autorii noului studiu, citat de Newatlas.
Cercetatorii au evaluat asocierea dintre datele microbiome fecale si depresia clinica diagnosticată. Rezultatele au constatat că două bacterii specifice s-au remarcat în mod semnificativ la subiecții care suferă de depresie. Coprococcus și Dialister, două familii diferite de bacterii, au fost identificate ca markeri majori de calitate a vieții.
Pe lângă faptul că se găsesc în nivele scăzute la subiecții deprimați, nivelurile crescute ale bacteriilor au fost puternic asociate cu indicatori de calitate a vieții. Un enterotip bacterian cunoscut ca Bacteroides2 s-a dovedit a fi mai răspândit în subiecții afectați de depresie. Această familie specială de bacterii a fost asociată anterior cu boala Crohn.
Potrivit cercetătorilor, această constatare adaugă mai multe dovezi care indică natura potențial dibiotică a enterotipului Bacteroides2.”Aparent, comunitățile microbiene care pot fi legate de inflamația intestinală și sănătatea redusă au un set de trăsături comune”, afirmă expertul.
„Setul nostru de instrumente nu numai că permite identificarea diferitelor bacterii care ar putea juca un rol în condițiile de sănătate mintală, dar și mecanismele potențial implicate în această interacțiune cu gazda”, afirmă Mireia Valles-Colomer, un alt cercetător care lucrează la proiect.
,,De exemplu, am descoperit ca abilitatea microorganismelor de a produce DOPAC, un metabolit al neurotransmitatorului uman dopamina, a fost asociata cu o calitate mentala mai buna a vietii’’, mai spune aceasta. Potrivit cercetătorilor, noul studiu împinge reprezintă un pas înainte în cercetarea microbiomă, oferind o înțelegere mai largă asupra modului în care anumite bacterii pot produce produse chimice care pot altera starea de spirit în subiecții umani.