Dobromir Rahnev, profesor asociat de psihologie la Institutul de Tehnologie din Georgia, lansează o nouă teorie legată de un concept cu adevărat tulburător, imaginat în producțiile SF – nemurirea digitală. Conceptul, pe cât de fascinant, pe atât de tulburător, este cunoscut sub numele de „mind uploading” sau „încărcarea minții”. Imaginați-vă posibilitatea de a crea o copie digitală fidelă a creierului dumneavoastră, o transpunere a minții și conștiinței într-un supercomputer, relatează GadgetReport.ro
Acolo, ați putea trăi o existență digitală, poate chiar eternă, păstrându-vă conștiința de sine, amintirile și sentimentul identității, însă fără constrângerile unui corp fizic. Într-un astfel de mediu simulat, limitele ar fi impuse doar de ceea ce știința ar putea replica în mod realist, permițând nu doar activități cotidiene, ci și experiențe imposibile în lumea reală, de la zbor la călătorii interplanetare instantanee.
Este oare fezabil un astfel de scenariu?
Teoretic, spune Dobromir Rahnev, „încărcarea minții” ar trebui să fie posibilă. Totuși, provocările sunt monumentale, mai ales că cercetătorii abia au început să deslușească complexitatea creierului uman.
Cu toate acestea, istoria științei este plină de exemple în care imposibilul teoretic a devenit realitate palpabilă – de la aselenizare la secvențierea genomului uman și eradicarea variolei, toate considerate cândva himere.
Viața într-un computer
Creierul uman este adesea considerat cel mai complex obiect din universul cunoscut. A replica întreaga sa arhitectură și funcționalitate reprezintă o sarcină de o dificultate extraordinară.
O cerință fundamentală ar fi ca acest creier digitalizat să primească aceleași tipuri de informații senzoriale pe care le primea și cel biologic. Chiar și într-un computer, ar fi necesară o simulare extrem de fidelă a tuturor simțurilor – văz, auz, miros, gust, atingere – precum și a nenumăratelor semnale interne ale corpului, de la ritmul cardiac la ciclul circadian.
De ce această nevoie stringentă de input senzorial?
Privarea senzorială completă, cum ar fi izolarea în întuneric și liniște totală, este considerată o formă de tortură și poate duce la grave probleme de sănătate mintală. Persoanele care au dificultăți în a-și percepe semnalele corporale – setea, foamea, durerea – se confruntă adesea cu provocări psihologice.
Prin urmare, pentru ca o minte „încărcată” să funcționeze coerent, simularea simțurilor și a mediului digital trebuie să fie excepțional de precisă; chiar și distorsiuni minore ar putea avea consecințe mentale severe. Deocamdată, cercetătorii nu dispun nici de puterea de calcul necesară, nici de cunoștințele științifice complete pentru a realiza astfel de simulări.
Prima etapă esențială ar fi scanarea și cartografierea completă a structurii tridimensionale a creierului uman, la un nivel de detaliu inimaginabil pentru tehnologia actuală, echivalentul unui RMN ultra-sofisticat. În prezent, oamenii de știință se află abia la începutul acestui drum, reușind să cartografieze integral creierul unei musculițe și doar porțiuni minuscule din cel al unui șoarece.
Chiar dacă s-ar reuși, în câteva decenii, cartografierea identității tuturor celor 86 de miliarde de neuroni și a trilioanelor de conexiuni dintre ei, acest lucru nu ar fi suficient. Simplul transfer al acestei „hărți” statice într-un computer nu ar realiza mare lucru, deoarece fiecare neuron își ajustează constant funcționarea, iar această dinamică complexă trebuie, de asemenea, modelată. Este greu de estimat cât de adânc trebuie să coboare cercetătorii în structura materiei – poate până la nivel molecular – pentru ca un creier simulat să funcționeze autentic.
Nemurirea digitală. Orizontul de timp: 2045, 2145?
O abordare care ar putea oferi o scurtătură ar fi înțelegerea modului în care creierul „calculează” – cum procesează informația și generează gânduri. Aceasta ar permite simularea doar a părților esențiale, fără a fi nevoie de replicarea tuturor idiosincraziilor biologice. Însă, a descifra cum ansambluri de mii sau milioane de neuroni colaborează pentru a da viață minții umane este, în cuvintele expertului, o provocare de la a cărei rezolvare suntem „foarte, foarte departe”.
O altă cale teoretică ar fi înlocuirea treptată a celor 86 de miliarde de neuroni biologici cu unii artificiali, unul câte unul. Acest proces ar facilita tranziția, dar, în prezent, știința nu poate înlocui nici măcar un singur neuron real cu unul artificial într-un mod funcțional.
Cu toate acestea, ritmul accelerat exponențial al progresului tehnologic, mai ales în domeniul puterii de calcul și al inteligenței artificiale, oferă motive de optimism pe termen lung. Un alt factor cert este interesul financiar: numeroși miliardari par dispuși să investească sume considerabile pentru o șansă la nemurire digitală.
Deși provocările sunt enorme și calea de urmat incertă, convingerea că „încărcarea minții” va deveni realitate persistă. Cele mai optimiste prognoze indică anul 2045, la doar 20 de ani distanță, în timp ce altele vizează sfârșitul acestui secol.
Neurologul citat consideră însă ambele predicții probabil prea optimiste, declarând: „Aș fi șocat dacă încărcarea minții va funcționa în următorii 100 de ani. Dar s-ar putea întâmpla în 200 – ceea ce înseamnă că prima persoană care va trăi veșnic ar putea fi născută în timpul vieții dumneavoastră.”
Cu o experiență de 10 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Marius Ivan este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Marius a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa profesională, Marius este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.