Cercetătorii de la Universitatea Uppsala din Suedia au anunțat rezultatele unui studiu cu adevărat revoluționar. Experimentele lor asupra naturii ondulatorii a ceva numit ,,efectul Rydberg” au dezvăluit o modalitate nouă de a măsura timpul care nu necesită un punct de plecare precis.
Cercetarea lor, apărută în Physical Review Research, a implicat măsurarea rezultatelor atomilor de heliu excitați cu laser și compararea rezultatelor lor cu predicțiile teoretice pentru a arăta cum rezultatele semnăturii lor ar putea reprezenta o durată de timp.
„Dacă folosești un contor, trebuie să definești zero. Începi să numeri de la un anumit punct”, a explicat pentru New Scientist, în 2022, fizicianul Marta Berholts de la Universitatea Uppsala din Suedia, care a condus echipa.
„Avantajul acestui lucru este că nu trebuie să pornești ceasul – pur și simplu te uiți la structura de interferență și spui „bine, au trecut 4 nanosecunde”.
Este important de menționat că niciuna dintre amprente nu necesită un atunci și un acum pentru a servi drept punct de pornire și oprire a timpului. Ar fi ca și cum ai măsura cursa unui sprinter necunoscut în raport cu un număr de concurenți care aleargă la viteze stabilite.
Prin căutarea semnăturii stărilor Rydberg care interferează în mijlocul unui eșantion de atomi, tehnicienii ar putea observa o marcă temporală pentru evenimente care se petrec cu o precizie de 1,7 trilionimi de secundă.
Viitoarele experimente de ceasuri cuantice ar putea înlocui heliul cu alți atomi sau chiar să utilizeze impulsuri laser de energii diferite, pentru a lărgi ghidul de cronometrare pentru a se adapta la o gamă mai largă de condiții.
Există un anti-univers, in care timpul se scurge în sens opus? O teorie tulburătoare
