Pe măsură ce modelele de inteligență artificială generativă, precum cele din spatele ChatGPT sau Gemini, devin tot mai sofisticate și mai integrate în viața noastră de zi cu zi, o problemă fundamentală și periculoasă persistă: tendința acestora de a „halucina”. În mod contraintuitiv, cercetătorii observă că, pe măsură ce aceste sisteme devin mai avansate și mai „creative”, frecvența acestor halucinații poate chiar să crească. Acest paradox ridică întrebări esențiale: putem opri acest fenomen și, mai important, ar trebui să o facem?
Ce sunt și de unde provin halucinațiile AI?
Termenul de „halucinație” în contextul AI nu se referă la o experiență senzorială, ca la om, ci descrie tendința unui model lingvistic de a genera informații false, fabricate, dar prezentate cu o încredere și o fluență care le fac să pară complet plauzibile. Un AI poate inventa citate, poate atribui fapte unor persoane greșite, poate genera studii științifice sau precedente juridice care nu au existat niciodată.
Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la acuratețea și fiabilitatea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM), precum chatbot-urile cu IA, a declarat Eleanor Watson, membru al Institutului Inginerilor Electrici și Electronici (IEEE) și inginer în etica IA la Singularity University.
Originea acestor erori stă în însăși natura modului în care funcționează modelele lingvistice mari (LLM). Acestea nu sunt baze de date care „cunosc” fapte, ci motoare probabilistice extrem de complexe. Ele funcționează prin a prezice care este următorul cuvânt cel mai probabil dintr-o secvență, pe baza tiparelor statistice învățate dintr-un volum uriaș de text de pe internet. Scopul lor principal este să genereze text coerent și plauzibil, nu neapărat factual. Atunci când nu găsesc un tipar clar în datele de antrenament pentru a răspunde la o întrebare, ele „improvizează”, combinând cuvinte într-un mod care pare logic, dar care nu are nicio bază în realitate.
Creativitate versus Adevăr
Aici intervine paradoxul. Pentru a face un AI mai „creativ” și mai capabil să genereze text nou și interesant, inginerii ajustează anumiți parametri (precum „temperatura”) care îi permit modelului să aleagă și cuvinte mai puțin probabile, să iasă din tiparele rigide.
Această libertate sporită este ceea ce permite unui AI să scrie o poezie sau să facă o glumă. Însă, aceeași libertate îi permite și să „derapeze” de la fapte, să inventeze și să halucineze.
Există un compromis fundamental între constrângerea unui model la a fi 100% factual (ceea ce l-ar face rigid și plictisitor) și a-i permite să fie creativ (ceea ce crește riscul de a genera falsuri).
Pot fi oprite halucinațiile AI?
Lupta împotriva halucinațiilor este una dintre cele mai mari provocări pentru dezvoltatorii AI. Se lucrează intens la mai multe strategii de mitigare.
Cu toate acestea, consensul actual este că eliminarea completă a halucinațiilor este, probabil, imposibilă fără a anihila capacitățile generative care fac aceste unelte atât de puternice.
O „defecțiune” cu două tăișuri
Acest lucru a dat naștere unei dezbateri filosofice: ar trebui să încercăm să eradicăm complet halucinațiile? Pentru aplicații critice – în medicină, drept, finanțe sau cercetare științifică – răspunsul este un „da” categoric. Aici, acuratețea este non-negociabilă.
Însă, pentru aplicații creative – brainstorming, scriere de ficțiune, artă – capacitatea de a „halucina” sau de a face conexiuni neașteptate poate fi considerată o trăsătură valoroasă, o formă de creativitate computațională. Viitorul ar putea consta în utilizarea unor modele AI cu „moduri” diferite: un mod strict, factual, bazat pe RAG, pentru sarcini riguroase, și un mod creativ, „dezlănțuit”, pentru explorare artistică.
Realitatea persistentă a halucinațiilor subliniază un adevăr fundamental pentru viitorul muncii: inteligența artificială este un instrument incredibil de puternic, dar nu un oracol infailibil. Pentru orice sarcină importantă, supervizarea umană, gândirea critică și verificarea independentă a faptelor („fact-checking”) rămân absolut esențiale. Dependența oarbă de rezultatele unui AI este o rețetă pentru dezinformare și erori grave.
Vrei să îți faci telefonul de două ori mai rapid? Câteva măsuri simple și ușor de aplicat
Cu o experiență de 10 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Marius Ivan este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Marius a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa profesională, Marius este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.