Timp de mai bine de un deceniu, mantra „învață programare” a fost considerată cel mai sigur sfat de carieră, o promisiune a unui viitor stabil și profitabil. Într-o răsturnare de situație uluitoare, alimentată de evoluția explozivă a inteligenței artificiale generative, analiști de top susțin acum că acest sfat nu doar că este depășit, ci a devenit de-a dreptul periculos. Într-o intervenție recentă în cadrul emisiunii „Real Time with Bill Maher”, renumitul analist de risc Ian Bremmer a argumentat că întreaga industrie artizanală bazată pe acest îndemn a fost practic „eviscerată” de AI.
De la „pariu sigur” la capcană
Discutând despre modul în care inteligența artificială a pătruns în sectoare considerate anterior sigure, precum cele ale „gulerelor albe”, Bremmer a oferit o perspectivă sumbră asupra traiectoriei tradiționale a programatorilor. El a menționat că tehnologia a avansat atât de rapid, încât persoane care altădată aveau joburi confortabile ca dezvoltatori de software sunt acum nevoite să își vândă plasma pentru a se descurca financiar.
„Acum doar cinci ani, cel mai inteligent sfat pe care îl puteam da copiilor era ‘învățați să programați’,” a rememorat Bremmer. „Acum, acesta este literalmente un sfat mai prost decât ‘fă-ți un tatuaj pe față’. Nu poți da un sfat mai prost decât ‘învață programare’.”
Cifrele care confirmă criza
Afirmațiile șocante ale lui Bremmer sunt susținute de date concrete. Cel mai recent raport privind piața muncii, publicat de Rezerva Federală din New York, a scos la iveală o inversare de tendință uimitoare. Proaspeții absolvenți de facultate cu specializări în informatică (computer science) sau ingineria calculatoarelor (computer engineering) înregistrează rate ale șomajului mai mari decât cei care au studiat jurnalism, științe politice sau chiar limba engleză.
Conform raportului, absolvenții de informatică aveau a șaptea cea mai mare rată de șomaj, de 6,1%, iar cei de la ingineria calculatoarelor se aflau pe locul al treilea, cu o rată șocantă de 7,5%. Aceste cifre sunt considerabil peste rata medie de șomaj pentru proaspeții absolvenți, de 5,8%, marcând o prăbușire a siguranței pe care acest domeniu o oferea odinioară.
Noul refren periculos: „Învață AI”
Această nouă perspectivă pare să fie în contradicție directă cu sfaturile altor gânditori, precum Nassim Nicholas Taleb, care recent argumenta exact contrariul. Cheia înțelegerii acestei aparente contradicții stă în nuanță: critica nu vizează gândirea computațională sau logica formală, ci mai degrabă industria cursurilor rapide și a „bootcamp-urilor” care a produs o masă de programatori cu abilități superficiale, ușor de înlocuit de AI.
Pe măsură ce vechea axiomă „învață programare” se prăbușește, un nou refren a apărut: „învață AI”. Însă, într-un editorial recent pentru revista Inc., antreprenorul Joe Procopio avertizează că acest nou sfat este, probabil, la fel de ineficient pe termen lung. „Am creat deja, fără să vrem, o clasă de ‘talente AI’ care știu cum să scrie cod cu GitHub Copilot,” a scris el. „Acest lucru nu va crea cod mai bun pentru aplicații mai bune care să ducă la rezultate de afaceri mai bune.”
În schimb, notează Procopio, această abordare „face o treabă excelentă în a crea maculatură AI, dar cu cod – la fel cum ‘Învață Programare’ a creat o forță de muncă formată din programatori slabi, care acum sunt ținte ușoare pentru a fi înlocuiți de programatori-maculatură AI.” El concluzionează cu amărăciune: „La naiba cu acest cerc vicios.”
În timpul aceleiași discuții cu Bremmer, istoricul Rutger Bregman a invocat o posibilă consolare cinică, specifică logicii capitaliste: în cele din urmă, sistemul „va inventa noi joburi de rahat” pentru a-i ocupa pe cei care și-au pierdut munca în fața tehnologiei.
