Iisus Hristos este, fără îndoială, cea mai influentă și mai recunoscută figură istorică a tuturor timpurilor. Însă, dincolo de impactul său spiritual și cultural, detaliile vieții sale cotidiene rămân adesea învăluite în mister. Unul dintre cele mai surprinzătoare, dar și mai clar documentate aspecte, este legat de numele său.
Deși cunoscut astăzi în întreaga lume ca „Iisus”, este aproape cert că El nu ar fi recunoscut acest nume în timpul vieții sale. Numele pe care îl folosim astăzi este rezultatul unei fascinante călătorii de traducere și adaptare lingvistică ce s-a întins pe parcursul a două milenii și a trei mari imperii.
Cercetătorii cred că Iisus ar fi avut un nume în limba sa maternă, aramaica, care are anumite diferențe față de versiunea noastră modernă.
De fapt, numele „Iisus” conține chiar litere care nu au fost folosite în limbajul scris până la 1.500 de ani după moartea sa.
De-a lungul celor 2 000 de ani de istorie a creștinismului, numele original al lui Iisus pare că s-a pierdut.
Care era, de fapt, numele lui Iisus?
Numele lui Iisus a parcurs un lung drum lingvistic, de la aramaică la ebraică, apoi la greacă și latină, înainte de a primi o traducere în limbile moderne de astăzi.
Iisus, personajul istoric, și discipolii săi au trăit într-o regiune a Imperiului Roman numită Iudeea, în Israelul de astăzi.
Cu toate acestea, majoritatea cercetătorilor cred că Iisus s-a născut și a crescut în orașul Nazaret, care face parte din Galileea, o provincie mai mică din nord.
Profesorul Dineke Houtman, expert în relația dintre iudaism și creștinism la Universitatea Teologică Protestantă din Olanda, a declarat pentru Daily Mail: „Nu putem ști cu siguranță ce limbi vorbea Iisus, dar având în vedere mediul său familial din Nazaret, putem presupune că limba sa de zi cu zi era aramaica.
Cu toate acestea, având în vedere mediul său familial din Nazaret, putem presupune că limba sa de zi cu zi era aramaica”, spune ea, sugerând că Iisus însuși ar fi folosit un nume în limba sa maternă, aramaica.
Yeshua, profetul din Biblie
„Numele lui Iisus ar fi fost probabil în aramaică: Yeshua„, „Este probabil că acesta este și modul în care s-a prezentat. O altă posibilitate este forma prescurtată Yeshu, care este utilizată în literatura rabinică ulterioară”, adaugă expertul.
Potrivit unui studiu publicat de arheologul Rachel Hachlili, o variantă a lui Yeshu sau Yeshua era al șaselea cel mai comun nume în timpul vieții lui Iisus.
Profesorul Candida Moss, expert în creștinismul timpuriu la Universitatea din Birmingham, spune: „Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că numele său era Yeshua sau posibil Yeshu, care era unul dintre cele mai comune nume în Galileea primului secol”.
Întrebarea devine puțin mai dificilă atunci când ajungem la problema numelui complet al lui Iisus.
Ce înseamnă Hristos?
În ciuda unei concepții greșite comune, Hristos nu este numele de familie al lui Iisus, ci un titlu sau un titlu onorific care înseamnă „Mesia” sau „unsul lui Dumnezeu”.
În timpul perioadei romane, oamenii cu statut înalt foloseau o structură cu trei nume formată dintr-un nume individual sau praenomen, un nume de familie numit nomen și o poreclă suplimentară numită cognomen.
Cu toate acestea, deoarece era un evreu sărac, Iisus nu ar fi primit un astfel de nume complet.
Dr. Marko Marina, istoric la Universitatea din Zagreb, explică: „În lumea antică, majoritatea oamenilor nu aveau un nume de familie așa cum îl înțelegem noi astăzi. De exemplu, cineva ar putea fi numit „Ioan, fiul lui Zebedeu” sau „Maria Magdalena”, unde „Magdalena” indică probabil faptul că era dintr-un loc numit Magdala”, explică el.
Deoarece Iisus este numit în Biblie „Iisus din Nazaret” sau „Iisus Nazarineanul”, este posibil ca el să fi folosit acest nume ca un mijloc la îndemână de a se distinge de alte persoane numite Yeshu sau Yeshua.
Astfel, numele complet al lui Iisus ar fi „Yeshu Nazarene”.
De ce îl numim acum „Iisus”?
Din moment ce știm că Iisus era numit „Yeshu” sau „Yeshua”, întrebarea evidentă este de ce îl numim acum „Iisus”.
Răspunsul are de-a face cu practica transliterării. Atunci când autorii Evangheliilor au ajuns să scrie Noul Testament în greacă, au folosit acest proces pentru a transforma numele aramaic Yeshua în ceva mai familiar.
Cu toate acestea, atunci când acești traducători greci au întâlnit nume precum Yeshu și Yehoshua, ei nu aveau toate sunetele și literele corecte în propria lor limbă pentru a le translitera corect.
Profesorul Moss spune: „În secolul I d.Hr. exista deja un precedent pentru transliterarea numelui aramaic Yeshua ca Iesous. Astfel, atunci când Pavel și evangheliștii se referă la Isus – Yeshu/a – ei folosesc echivalentul grecesc deja stabilit al lui Iesous, cu un sunet „s” la sfârșit.
Când Noul Testament a fost tradus în latină, a existat o altă mică schimbare, de data aceasta Iesous a fost transliterat ca Iesus”, adaugă Moss.
Înainte de secolul al XVI-lea, textele scrise nu făceau distincție între literele „i” și „j”, deși acestea erau pronunțate diferit.Se crede că prima persoană care a făcut această distincție a fost un gramatician italian pe nume Gian Giorgio Trissino în 1524, dar după inovația sa, noul sunet „j” a început să se răspândească, iar traducătorii au început să îl includă în numele biblice.
„În secolul al XVII-lea, când a apărut litera ‘j’, sunetul ‘j’ a preluat controlul și Iesus a devenit Jesus”, spune Moss.
Între timp, toate celelalte figuri numite Yeshua sau Yehoshua care nu au primit atât de multe straturi de transliterare au fost actualizate pentru a deveni Joshua.
Misterul Giulgiului din Torino. Îi aparține, întradevăr, lui Iisus?
10 mistere din istorie, rămase neelucidate. De la Cleopatra, la Iisus și Jack Spintecătorul
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.