Misiunea Apollo 11 din anul 1969 rămâne una dintre cele mai mari realizări din istoria omenirii. Totuși, succesul aselenizării lui Neil Armstrong și Buzz Aldrin a atârnat de un fir de păr, iar agenția spațială americană știa foarte bine acest lucru. Până de curând, publicul larg a crezut că NASA nu avea absolut nicio opțiune de salvare în cazul în care modulul lunar rămânea blocat pe suprafața satelitului nostru natural. Documente de arhivă recent analizate de Wired arată însă că inginerii au conceput un plan secret de recuperare a echipajului. Acesta implica rachete uriașe ținute în așteptare și misiuni contra cronometru pilotate de un singur om.
Cum arăta misiunea de salvare cu un singur om gândită de ingineri?
La baza întregului program lunar stăteau Modulele de Comandă și Serviciu, cunoscute sub acronimul CSM. Acestea erau navele spațiale care îi transportau efectiv pe astronauți dincolo de orbita Pământului. Compania care a proiectat și construit aceste vehicule, North American Aviation, a propus un plan extrem de îndrăzneț pentru recuperarea exploratorilor eșuați. Inginerii au schițat planurile pentru o misiune cu un „CSM de salvare” special, care urma să fie pilotat de un singur astronaut.
Conform documentelor tehnice, acest vehicul de urgență urma să fie ținut în permanență în stare de alertă. El trebuia să fie montat pe rampa de lansare, deasupra unei rachete gigantice Saturn V, fiind gata să decoleze în orice clipă. Compania a oferit o descriere destul de vagă privind modul în care astronautul salvator avea să configureze anumite „modificări” direct în spațiu. Aceste ajustări tehnice i-ar fi permis să se ancoreze mecanic de Modulul Excursiei Lunare (LEM) rămas blocat pe orbita lunară.
Proiectul companiei North American Aviation includea un spațiu interior suplimentar în cabină pentru a găzdui astronauții recuperați. De asemenea, nava de intervenție era dotată cu furtunuri ombilicale speciale. Acestea le-ar fi permis supraviețuitorilor să își conecteze imediat costumele la rezervele de oxigen ale navei salvatoare, un detaliu vital pentru o misiune de extracție.
Producătorul a propus agenției două programe distincte pentru construirea acestei flote de intervenție. Primul plan presupunea transformarea a două module CSM deja existente, care să fie gata de zbor până în anul 1969. Ulterior, se dorea construirea a încă unui modul în fiecare an. Al doilea program, mult mai ambițios și costisitor, prevedea fabricarea a nouă module de salvare anual. Deși detaliile tehnice privind diferențele dintre nava standard și cea de urgență nu erau complet clareuze, costurile au fost calculate ferm. Compania a estimat că primul plan ar fi costat bugetul american aproximativ 86 de milioane de dolari la valoarea de atunci.
Un mister neelucidat. Astronauții de pe Apollo 11 au văzut extratereștri pe Lună?
Apollo 11. De ce a respins agenția spațială acest proiect ambițios
Conducerea NASA a analizat cu mare atenție toate aceste propuneri și devizele aferente. În final, oficialii au luat o decizie pragmatică, dar dură, și au refuzat implementarea proiectului. Principalul motiv a fost strâns legat de „riscurile unei călătorii lunare cu un singur om”. Trimiterea unui singur pilot într-o misiune de salvare atât de complexă și imprevizibilă ar fi putut duce la pierderea a trei vieți în loc de două.
Acest refuz categoric explică de ce guvernul american a acceptat cu resemnare ideea unui potențial eșec fatal. Președintele de atunci, Richard Nixon, avea deja pregătit un discurs funebru redactat în secret de scriitorul William Safire. Documentul istoric, intitulat „În caz de dezastru lunar”, urma să fie citit națiunii în situația tragică în care Armstrong și Aldrin nu se mai puteau întoarce acasă.
S-ar putea crede că, după aproape șase decenii de evoluție tehnologică, agenția dispune astăzi de nave moderne de intervenție permanentă. Realitatea este însă complet diferită și surprinzătoare. Un raport tehnic recent arată clar că NASA a eliminat complet din strategiile sale oficiale „capacitățile de salvare a echipajului în spațiu”. Așadar, în ciuda progreselor făcute de companii private precum SpaceX, explorarea spațiului îndepărtat rămâne astăzi la fel de riscantă și lipsită de o plasă de siguranță ca în anii 60.
Secretele misiunii Apollo 11. Eroarea incredibilă care ar fi putut afecta întreaga planetă
Publicitate
